Despre segmentarea bine facuta

Un recent interviu cu Henry Gamse de la Copernicus Marketing ne arata multe mari companii abia incep sa renunte la abordarea de masa in favoarea segmentarii si vorbeste despre provocarile si atributele cheie ale unor strategii de segmentare reusite, prin prisma experientei a peste 500 de proiecte manageriate, in aproape toate industriile. Aparent, imperativul segmentarii este unanim acceptat si pare de la sine inteles. Practic, putine companii il aplica si, un numar si mai mic dintre acestea o fac bine.


Cateva idei si sfaturi de la Henry Gamse:

- o strategie buna de segmentare da companiei o directie clara in legatura cu grupurile care trebuie targetate, adica acelea care aduc cele mai mari beneficii economice companiei si care pot si usor identificate in randul populatiei sau in interiorul bazelor de date;

- multe strategii de segmentare ignora tocmai partea legata de targetare si identificarea realista a unor segmente asupra carora sa se poata si actiona in mod concret;

- segmentarea legata de consum este la mare cautare in prezent; in acest caz, unitatea de analiza este situatia de consum, nu consumatorul iar focusul pe momentul, locul si motivele deciziei de cumparare care ofera insight-uri valoroase pentru dezvoltarea mesajelor si ofertelor viitoare, care sa se potriveasca acestor situatii de cumparare;

- cele mai frecvente proiecte de segmentare sunt atitudinale sau de life style pe care Gamse le considerea adesea foarte promitatoare dar mai putin revelatoare pentru strategia de marketing; daca segmentele par foarte diferite in termeni de atitudini si nevoi, ele sunt aproape identice in ce priveste comportamentul, preferinta si receptivitatea fata de brand; mai mult, este practic imposibil sa diferentizi patternurile de consum media pentru aceste grupuri sau sa le identifici in bazele de date; segmentarea nu poate duce la actiuni de marketing concrete pentru ca segmentul tina nu este clar definit;

- o stratgie de segmentare de succes este mai degraba rezultatul unui proces, decat consecinta unei simple impartiri sau divizari a pietei. Un proces care duce la o strategie de segmentare de succes incepe prin discutii cu fiecare reprezentant din companie implicat si care va folosi aceste date; doar o astfel de abordare va face posibil ca stratgia sa raspunda la aceste nevoi colective cat se poate de diverse si va face posibila implementarea ei cu usurinta;

- o segmentare bine facuta ofera un tablou detaliat si bine echilibrat al cumparatorilor din diversele grupuri si care poate sa comunice mult mai mult decat genul, varsta, atitudinile sau nevoile. Grupurile vor fi foarte diferite in ce priveste valoarea economica pentru companie si consumul de media. Procesul care duce la o astfel de segmentare implica testarea a sute de variabile incluzand nevoi, demografice, psihografice, comportamente, preferinte media pentru a le sorta pe cele mai predictibile pentru consumul cel mai ridicat intr-o categorie. Doar cele mai predictibile variabile trebuie folosite ca baza de segmentare;

- diferenta intre o segmentare buna si una obisnuita etse ca dintre zi si noapte; o strategie de segmentare bine facuta trebuie sa permita actiuni de marketing concrete; trebuie in mod necesar sa identifice in mod clar un segment care are valoare economica mare, sa determine profitabilitatea acestuia pentru brand si setul distinct de nevoi pe care le poate rezolva si vinde pentru acest segment.

- vasta majoritate a strategiilor de segmentare nu au masuri clare de determinare a profitabilitatii in metodologia lor iar a pretinde ca aceste variabile simple si netestate pot produce o segmentare finaciare optima este ori pura naivitate ori inselatorie. Putine dintre variabilele atitudinale sau demografice pot fi predictive pentru valoarea economica dar cele mai multe nu.

De ce nu mai cred in oportunitatile crizei

Aud in continuare vorbindu-se de "oportunitatile" crizei si nu-mi iert ca scriam si eu cu nepermis optimism despre asta intr-o revista financiara, cu un an in urma. Se poate vorbi de "oportunitati" in alte tari, in care mecanismele economiei, fie si afectate de criza functioneaza si in cazul companii care au acces la resurse si sunt capabile de decizii pentru a profita de ele.

Nu pot sa nu observ lucrurile bune pe care presiunea recesiunii le-a adus in breasla marketerilor, de catre clienti sau board-uri.

In primul rand, cresterea presiunii pe rezultate, pe ceea ce englezii numesc "accountability". S-a dus vremea metodei de bugetare ca procent, in care te bucurai de un buget, mai generos sau nu cu obiective de awareness si cresterea notorietatii. Investitiile trebuie serios justificate si argumentate si asta nu poate decat sa contribuie la profesionalizarea breslei si la o intelegere mai profunda a rolului marketingului in fiecare companie.

In al doilea rand, accentuarea dimensiunii strategice a marketingului. Observ cu satisfactie si intre clientii nostri, cresterea rolului strategic al deciziilor de marketing , focusul pe decizii cheie care pot influenta cresterea business-ului pe termen lung si asigura traversarea acestei perioade dificile.

Nu in ultimul rand, clarificarea rolului si a potentialului marketingului intr-o companie. Multe din afacerile care au crescut odata cu piata, fara o strategie coerenta, fara investitii in sisteme de informatii de marketing, in asigurarea calitatii serviciilor se clatina si risca sa nu faca fata crizei. Intr-o prima faza, doar "crocodilii mari", cum ar fi operatorii de telefonie mobila pareau alerti la evolutiile macroeconomice si la datele reale ale economiei romanesti. Managerul Vodafone, Liliana Solomon, vorbind inca de acum aproape doi ani de viitoarea contractare a pietei facea nota discordanta cu corul optimistilor care anticipau cresteri peste tot. Tot operatorii de telefonie mobila, confruntati si cu recentele decizii de reducere a tarifelor si portabilitate, ne dau lectii de unde se incepe munca intr-o astfel de situatie: de la clientii proprii si cresterea loialitatii lor prin eforturi sustinute, un lucru pe care bancile, desi dispun de resurse similar nu par inca sa-l inteleaga.

Totusi, nu mai cred in "oportunitatile" acestei crize pentru afacerile care opereaza pe piata romaneasca din cel putin trei motive:


1. Blocarea creditarii si lipsa de lichiditati

Companiile nu functioneaza intr-un mediu aseptic, depind si sunt afectate in mod vital de mediul macroeconomic. Lipsa unor masuri anticriza, incapacitatea de a stimula mediul economic prin decizii intelepte, blocarea creditarii, sunt probleme care dinamiteaza strategiile companiilor, oricat de rationale ar fi fost ele. Companii romanesti bine alcatuite care au mizat pe crestere si au investit in consecinta sunt sufocate de propriille lor ambitii, cat se poate de normale. Blocarea creditarii le impiedica sa-si asigure lichiditatile necesare pentru a traversa cu bine aceasta perioada. Firme mici dar curajoase, conduse de antreprenori inteligenti, cu afaceri dezvoltate si crescute facand marketing zilnic, fie si intuitiv, se zbat sa ramana in piata deocamdata iar imposibilitatea accesului la capital nu le permite sa se gandeasca la crestere.

2. Presiunea pe costuri, in detrimentul calitatii

Recesiunea a adus si ca continua sa exercite o puternica presiune pe costuri, manifestata in diverse feluri, care de care mai daunatoare: concurenta pe pret, discounturi nejustificate, care submineaza multe afaceri pen termen lung, si , in unele cazuri, imi permit sa spun, ireversibil, in toate domeniile: retail, servicii, media. Lipsa de profesionalism si solidaritate a breslei, nejustificate razboaie de pret, vor avea consecinte pe termen lung pentru multe industrii din Romania.


Putini manageri au intelegerea, viziunea sau curajul de a miza pe calitate, in aceste conditii. Exista si mai putine zone care isi permit sa creasca sanatos sau sa castige pe termen lung din aceasta situatie. Cresterea marcilor private de la mari retaileri gen Carrefour sau Real, de exemplu, este laudabila insa se bazeaza pe o solida experienta anterioara, pe acces la know how si finantare care nu-si au nici unele originea in Romania.

3. Lipsa unei strategii de atragerea a investitiilor straine

Cresterea economiei in ultimii ani s-a bazat exclusiv pe cresterea investitiilor straine, ca singur motor care facea economia sa "duduie". Imobilismul actual in sustinerea unei strategii de tara, a unor masuri de stimulare a investitiilor in Romania, scaderea credibilitatii internationale pe fondul actualei crize politice, nu are cum sa asigure prea curand provocari din aceasta zona marketerilor din Romania. Nici multinationalele pentru care multi am avut si avem norocul sa lucram , care au profesionalizat si lansat provocari pentru generatii de comunicatori si marketeri nu se simt prea bine iar cei care n-au investit inca, au toate motivele sa se uite mai degraba la alte tari din jur.

Doar trei motive care suprapuse pe o economie deloc asezata , o breasla de marketeri prea putin profesionalizata inca si cu perspective minime de schimbare in viitorul apropiat. Sa speram ca realitatea ma va contrazice, ca si Romania va avea cel putin guvern daca nu si niste masuri anticriza, in ceasul al doisprezecelea.

Topul audientelor site-urilor romanesti

Unde trebuie sa urmareasca marketerii dinamica audientelor online altundeva decat de la cea mai autorizata sursa si anume SATI (Studiul de Audienta si Trafic Internet)? Totusi, laudabila initiativa celor de la Wall Street de a prelucra pe site-ul lor aceste date.

Magazinul cu lectii de marketing

Marketing Teacher este un site generos pentru oricine, indiferent de cat de newbie ar fi in marketing, mai ales pentru exemplele aplicate pentru fiecare instrument de marketing. Enjoy!

Lessons from the Recession in Romania and Changing Market Conditions

Lessons from the Recession in Romania and Changing Market Conditions

Posted using ShareThis

Nu, nimeni nu ma vrea

Odata cu prima vara de recesiune, cu munci dar si cu vacante si weekend, am iesit mai des din pielea consultantului ca sa ma abandonez in voie actiunilor de marketing ale altora. Sa savurez si mai mult euforia consumului tocmai ca e criza si uite, imi permit, poate un ultim telefon, pantof, parfum sau vacanta, cel putin pentru o vreme.

Se pare insa ca multi dintre marketeri nu ma mai vor intre clientii lor. Mai am oaresce putere de cumparare si cat consum, o fac cu frenezie. M-am schimbat insa si asta nu se vede imediat. Vreau mai multe. Vreau altceva. De exemplu, vreau o dobanda mai mare fata de suma ridicola din trecut. Sigur,cu mult mai mica decat mi-ar lua banca daca ar binevoi sa ma imprumute, dar ceva care sa nu tinda spre zero. Schimb banca. La plecare, normal, completez un chestionar cu motivele plecarii. Introduc o rubrica noua pentru ca nivelul dobanzii nu se afla printre ceea ce banca mea de incredere stia ca ma intereseaza.

Mai vreau si vacanta. De la agentie, ca plec cu familia si vreau sa fie totul comod, nu plec ca de obicei de capul meu. Nu vreau nimix exotic ci un sejur la prietenii nostri turci. Am ghinionul sa vreau o alta destinatie si ma trezesc ca aterizez la 280 km de locul dorit si cu optiuni de cazare la 11 km de plaja. Iata cum nu mai dau bani agentiei si ma descurc pe cont propriu.

Exemplele ar fi atat de multe ca ego-ul meu tresalta si ma infurii tare pe marketerii astia care ma ignora. Totusi, ma gandesc ca au si ei motive sa nu ma bage in seama. Pur si simplu fac parte dintr-un segment prea ingust.

Marketing de frumos in strada Visarion

"Recviem pentru o casa" este parte dintr-o campanie de PR exemplara la care am asistat de curand, parte a unui proiect mai amplu al Ministerului Culturii si arata ca se poate face admirabil si laudabil marketing de frumos. Punctual, un concert al violonistului Alexandru Tomescu ca punct terminus al unei manifestatii de protest impotriva distrugerii patrimoniului construit al Bucurestiului, a reusit sa atraga aproximativ 300 de oameni in curtea unui case superbe din strada Visarion, casa invecinata si "prietena" cu aceea unde a locuit Dinu Lipatti, aleasa simbol al distrugerii sistematice a vechii arhitecturi a Bucurestiului si, mai ales, sa creasca impactul concertului prin reactiile care vor continua cu siguranta in media.

Astfel, intr-o lupta inegala, intre bunul gust si dictatura banului, intre frumos si mitocania tranformata in regula, MCC reuseste sa faca si marketing de civism, de speranta si de normalitate, intr-o perioada inca tulbure si confuza, in care putine institutii ne mai dau garantia ca stiu care le e rolul.

Proiectul este parte a campaniei "Omul darama locul" , intr-o agenda de activitati bogata si inteligent construita si care arata o preocupare reala la MCC pentru salvarea patrimoniului construit al Bucurestilui si nu numai, o munca migaloasa si temeinica de a pune degetul pe rana, in pofida unei legislatii ineficiente si a unui suport minim din partea celorlalte institutii guvernamentale, specializate mai degraba in declaratii bomba si realizari zero.

Impactul acestor idei generoase se datoreaza unor jurnalisti extraordinari cum este Mihaela Helmis, realizatoarea unui emotionant manifest radiofonic difuzat ieri de postul public de radio si care va genera cu siguranta efecte si de acum incolo.

Reteta succesului? Inteligenta combinata cu profesionalism si rabdare. Viziune si gandire pe termen lung vs. victorii mici de suprafata. Implicarea unor personalitati si a unor artisti carismatici cum este Alexandru Tomescu, PR inteligent in care cooperarea si sprijinul din media sunt castigate meritat pentru ca institutia si-a propus in primul rand sa faca niste lucruri bune, nu doar sa genereze articole in presa. Sustinerea campaniei cu instrumente ingenioase de tip social media.

Speram ca ministrul si oamenii lui vor fi lasati sa-si continue realizarile. Rezultatele se numara intre exceptiile putine si notabile ale marketingului institutiilor publice de la noi.

Costuri mici cu explozie intarziata

Incendiul care a cuprins rapid intreaga cladire Millenium Business Center luna trecuta a pornit de la un mic si aparent inofensiv panou publicitar. Un scurt circuit care putea provoca un intreg dezastru.

Incidentul reveleaza insa semnificativ consecintele dramatice ale unor decizii luate exclusiv sub presiunea costurilor mici. In cei peste 12 ani de cand fac marketing si comunicare am lucrat aproape permanent sub presiunea cheltuielilor. Am auzit in repetate randuri replici de genul: e prea mult, nu avem bani, nu ne permite bugetul. Am fost si in situatia, in repetate randuri de a coordona, in calitate de marketing manager, instalarea unor reclame luminoase pe cladiri importante din centrul Bucurestiului, proiecte unde din fericire responsabilitatea a invins meschinaria costurilor minime. Dincolo de vizibilitate, de identitatea corporatiei, ai responsabilitatea respectarii unor etape si a unor consecinte pe termen lung si pe care trebuie sa le impui furnizorilor si partenerilor cu care lucrezi. Iar o reclama luminoasa este doar un mic exemplu intre sutele de taskuri din proiectele pe care ajungi sa le coordonezi.

Consecintele incendiului din Armeneasca mi-au amintit de presiunea exagerata pe timing si costuri pe care o impun adesea colaboratorilor mei, incurajand astfel practici deloc sanatoase pe termen lung. Ce poate sa faca un furnizor pe care-l presezi pe un cost mai mult decat e necesar? Sa lucreze cu materiale mai ieftine sau sa faca o munca de mantuiala. Este adevarat ca existau si mai sunt inca suficiente zone cu inflatie de preturi nejustificata, desi, la o analiza mai atenta, intr-o tara care nu incurajeaza deloc spiritul antreprenorial in momente de criza, explicatiile incep sa iasa la iveala. Totusi, ar trebui sa stim sa respectam etapele obligatorii ale unor proiecte ca sa livram rezultate si calitate. Sa ne asumam consecintele actiunilor noastre si sa gandim pe termen lung. Ne plangem ca avem bugete mici dar acceptam tacit constrangeri cand nu mai e deloc acceptabil. Cred insa ca intamplarea de la Armeneasca, din fericire, fara victime, ne-a pus totusi pe fiecare pe ganduri.

Mai sper ca cei mai multi marketeri si-au invatat lectia, mai ales acum pe timp de criza. Suntem inventivi, cautam solutii ingenioase in bugete mici dar asta nu inseamna ca trebuie sa facem concesii cand nu e cazul. Schimbarea trebuie sa inceapa de la noi.

Fotografia apartine lui Daniel Kongos.

Cum sa marketezi politici sustenabile

Intr-o perioada in care afacerile din Romania sunt focusate mai mult pe supravietuire decat pe sustenabilitate, The Marketer, publica un interesat articol despre cum pot sa integreze marketerii politici sustenabile in strategia lor.

Orice abordare va pleca desigur de la subiectele si temele de interes pentru public. Care sunt acestea? Care sunt temele la care reactioneaza publicul si cat de mare este impactul lor? Chiar daca ecologia si sustenabilitatea prind teren, consumatorul pare ca ramane in continuare preocupat de aspectele clasice cum ar fi gustul, ambalajul, data de valabilitate si mai ales, acum, pretul. De ce ne-am mai pierde vremea atunci cu astfel de teme? Pentru ca numarul consumatorilor preocupati de green marketing si de sustenabilitate creste, pentru ca ei sunt din ce in ce mai influenti in comunitatile si gruprile in care se manifesta, pentru ca o astfel de abordare poate si un element solid de diferentiere in raport cu competitia si nu in ultimul rand pentru ca sustenabilitatea a devenit atat de trendy ca a devenit un „must-have”.
Bineinteles ca orice fel de demers pleaca de la research pentru a vedea care sunt problemele care preocupa cu adevarat clientii actuali sau potentiali ai companiei, un research cat mai actual pentru ca dupa cum se vede in Anglia, dinamica acestor preocupari evolueaza foarte rapid. Marketerii nici nu ar trebui sa-si puna problema cum sa comunice aceste mesaje catre publicurile externe inainte sa faca eforturi sa integreze politici sustenabile in strategia de business a companiei si de a se asigura ca toate politicile interne sunt integrate, legate unele de altele si se completeaza reciproc.

Este esential sa stabilesti in ce tip de dialog vei intra cu consumatorii tai si sa clarifici aspiratiile catre sustenabilitate a brandului tau , spune Marie Ridgely, managing director la firma de consultanta Added Value din Marea Britanie care a dezvoltat patru modele diferite de brand in raport cu problema sustenabilitatii:

Primul este modelul „activist” , pentru brandurile care doresc sa sustina o cauza si sa genereze awareness in jurul ei in randul consumatorilor proprii. Avantajul acestui model este ca are potential de crestere. Dificultatile pe care le intampina oamenii de marketing sunt – spune Ridgely - ca abordarea sa nu devina prea ingusta sau prea generoasa si sa se asigure ca beneficiul ramane relevant, din punct de vedere cultural.

Bradul de tip „armonic” se concentreaza pe sustenabilitate ca parte a aurei brandului, un exemplu fiind produsele Innocent, care, indiferent de modalitatea de comunicare sau punctele de contact cu consumatorul, au un mesaj etic, puternic, credibil, dup aparerea consultantului de la Added Value.

Al treilea model „promoter” este cel potrivit pentru un brand in tranzitie. Aceste branduri decid sa faca din sustenabilitate o parte din ADN-ul marcii lor sau sa integreze astfel de probleme ca element cheie care sta la baza repozitionarii. Ele arata implicare si responsabilitate dominand categoria, pionieratul in diverse arii si o dorinta de a-si asuma riscuri. Marks and Spencer , care si-a acordat cinci ani sa abordeze ca si companie responsabila cinci provocari cheie: schimbarile climatice, deseurile, folosirea responsabila si sustenabila a materiilor prime, parteneriatul echitabil si sanatatea - este un bun exemplu.

Al patrulea model, denumit de Ridgely „selectiv” are o pozitionare clara de brand si o idee precisa in legatura cu problemele de sustenabilitate pe care alege sa le incorporeze in valorile cheie ale companiei. Aceste branduri demonstreaza implicare si responsabilitate fata de probleme clar selectate si identificate si incurajeaza si consumatorii sa se implice. As ilustra ca exemplu local, compania Petrom, a carei campanie de responsabilitate sociala mi se pare cea mai corenta si reusita in momentul de fata la noi.

Bineinteles ca toate modelele si practicile de mai sus, se pot aplica doar de catre cei care pot sa le sustina, pe cat se poate in mod unic si diferit fata de competitorii lor, fara sa fie acuzate de ceea ce in vest are deja numele de „greenwash”, false si nejustificate pretentii de green marketing.

O alta concluzie interesanta a artocolului este ca actuala recesiune nu a oprit evolutia marketingului focsat pe probleme de sustenabilitate ci doar a schimbat regulile jocului in ce pribeste relatia dintre acest preocupari si costurile pe care le genereaza iar vestea buna este ca o astfel de abordare nu este neaparat mai scumpa ci , dimpotriva, poate genera semnificative reduceri de costuri.

Intr-adevar, putini clienti sunt dispusi sa plateasca in plus pentru asta insa companiile care vor gasi modalitati intelegente de a dezvolta variante sustenabile ale produselor lor vor crea zone semnificative de diferentiere, la aceleasi costuri, fata de competitorii lor.

After Hours: MOTZhours. La Green Hours

Nu-i un eveniment de marketing. Ci de ... dupa marketing. Este doar un eveniment cultural proudly supported by More Marketing Solutions. Adica after hours, la Green Hours, sa va bucurati de MOTZhours.

Asadar, repetam ce, cand, unde si cum:

Duminica, 5 iulie, incepand de la ora 20.00, la Green Hours se intampla un eveniment unic, special si inedit: MOTZhours. Muzici si filme cu si despre motii din muntii Apuseni.

O ocazie rara:
- Sa ascultati tulnicul, cum suna manuit de
tulnicareasa Mariana Gligor - laudata, premiata si apreciata peste tot in tara si
straianataturi; se spune ca vibratia tulnicului vindeca boli: veniti si sa va tamaduiti :-)
- Sa-i vedeti pe moti, Apusenii, batranii mesteri si artisti tulnicari
intr-un scurt metraj al regizorului Marian Crisan, laureat cu Palme d’Or la Cannes in 2008, in PREMIERA, in Bucuresti;
- Sa vedeti si auziti “O ocazie rara”, un spectacol cu FloriMan: Mircea Florian, DJ Vasile si VJ Tom, featuring Mariana Gligor
- Sa gustati palinca si oaresce bucate motzesti.
MOTZhours este un proiect MOTZart, inchipuit si mosit de Mircea Florian si
Uniunea Muntii Apuseni ca sa lase arta motilor sa circule viu si liber pin tara si prin lume ,
sa vorbeasca si sa se interescteze cu alte locuri, oameni si generatii. Evenimentul este gazduit de Green Hours si organizat de Uniunea Muntii Apuseni si Fundatia Mircea Florian cu sprijinul More Marketing Solutions, www.marketingsolutions.ro.Intrarea costa 20 RON ( 15 RON pret redus pentru elevi si studenti).

Daca vreti si puteti sa ne fiti alaturi ca MOTZfriends si sa fiti siguri ca aveti loc la o masa cat mai aproape de scena si ecran, sunati pentru rezervari la 0722 234 356 .

Sper sa ne vedem acolo :-)

Promotiile: ce functioneaza si ce nu

Un eveniment binevenit dedicat promotiilor, va avea loc pe 9 si 10 iulie la Rin Hotel, parte a SMARK KnowHow Series, inaugureaza o serie de evenimente necesare dedicate comunitatii profesionistilor de marketing din Romania.

Felicitari celor de la Realitatea Catavencu pentru initiativa si speram sa persevereze.

Maine se merge la Ro New Media 2009

La editia din acest an a conferintei Ro New Media , la care vor participa un numar impresionant de specialisti din strainatate pe langa cei de la noi care ne pot aduce si ancora mai ferm pe taramul realitatii new media romanesti, veti putea gasi raspuns la foarte multe intrebari.

Ce deosebeste o campanie online eficienta de una facuta „ca sa fie”?
Cum se declina inteligent pe web o campanie offline?
Care e secretul marketingului viral reusit? Cati bani merita o campanie online?
Care sunt principalele instrumente de promovare in spatiul virtual?
Cine sunt tintele si care au fost, pana acum, cele maide succes campanii online? Cat de penetrante sunt, de fapt, campaniile pe internet?

Ce modele de afaceri funcţionează în prezent in mobile web?
Cum reacţionează consumatorii la ofertele de produse noi primite direct pe telefon, prin sms sau online?
Cum poate fi folosit Internetul mobil si tehnologiile 3G la capacitatea maxima, pentru a capta atentia unui public captiv si interesat de tot ce e nou?
Ce este si cum poate fi folosit Digital Signage in mixul de comunicare?

Comentarii si postari in blogosfera de la editiile trecute gasiti aici.

Veniturile a 4 din 10 romani au fost influentate negativ de criza

Veniturile a 4 din 10 romani au fost influentate in mod negativ de criza in luna martie, cel mai mare impact fiind inregistrat asupra veniturilor extra-salariale, precum bonusurile sau comisioanele, arata un studiu al companiei de consultanta GfK.
Astfel, 21% din populatie a resimtit scaderea acestui tip de venituri.

Potrivit studiului GFK , cea mai dificila situatie se resimte in randul independentilor, micilor patroni si liber profesionistilor, mai mult de jumatate dintre ei au veniturile in scadere si, in total, doua treimi dintre ei afirma ca au o situatie financiara in declin. Pe langa diminuarea veniturilor extra-salariale, alte consecinte care s-au manifestat sunt incasarea cu intarziere a salariului sau chiar scaderea lui, ambele fiind resimtite de catre 9% din populatie.

Cu toate acestea, pentru 60% dintre romani situatia financiara a familiei este caracterizata prin afirmatia "cu veniturile noastre abia reusim sa ne acoperim cheltuielile curente", ponderea lor fiind in crestere fata de aceeasi perioada a anului trecuta (53%). In plus, a scazut proportia celor care economisesc cu cinci puncte procentuale fata de anul precedent, ajungand la 17% in luna martie 2009.

Informatiile provin din GfK Omnibus, studiu realizat lunar, fiind reprezentativ pentru populatia Romaniei in varsta de 15 ani si peste. Esantionul este format din 1.000 persoane din zona urbana si rurala. Cercetarea s-a realizat simultan in 9 tari din Europa.

Pe site-ul GFK, aveti acces la o arhiva cu informatii de presa bogate prinvind studiile si cercetarile companiei

Marketing cu...filme

Se face marketing cu filme? Nimic nou sub soare. S-a facut si se face marketing de succes cu filme in multe feluri, de la product placement la branding de tara. Cum poti face branding de tara cu filme? Cat de mult si cat de bine? De la Zorba Grecul la Australia si , de ce nu , la oricare dintre ecranizarile dupa faimoasa carte a lui Bram Stoker, filmele care creioneaza puternic o tara, un loc, o destinatie, indiferent de cat de mult le-au laudat sau demolat criticii , nu raman fara efecte pentru prosperitatea turismului in locurile respective.

Ultimul film in care joaca Nia Vardalos, "My Life In Ruins" lansat si la noi incepand de saptamana trecuta, promoveaza coerent o Grecie in care iti vine sa te duci, macar in speranta ca o sa-l intalnesti daca esti femeie pe barbosul care se transforma in Fat Frumos , fara importanta cat de previzibil sau ca o sa-ti faci nevasta sa nu mai bombane si chiar sa zambeasca o saptamana, daca esti married male. Nu mai conteaza daca unii critici importanti fac filmul zob. Spectatorii reactioneaza cu fervoare: e OK, mie mi-a placut, e un film usor care te relaxeaza, arata o Grecie pe care o vezi cu placere. Foarte inspirat, again, pentru partea de marketing de tara este coerenta afisului cu filmul din 2008 "Mamma Mia" care o avea protagonista pe Meryl Streep si a carui actiune era plasata tot in Grecia. Doar trailerul celui din urma film a avut aproape 1,5 milioane vizualizari iar cel care avea si soundtrack-ul "Dancing Queen" 3 milioane.

Multi critici dezamagiti teribil de film spun ca nu face deloc bine turismului. Ii reproseaza ca arata greci lenesi, delasatori, mincinosi, hoteluri cu conditi proaste si personaje care mai degraba vor sa pacaleasca turistii decat sa-i ajute. Cine nu stie asta? Se intampla asta si in Grecia, ca peste tot. Important e ce se mai intampla pe langa asta. Suntem in epoca in care lumea nu mai crede in one sided information, indiferent de unde, in ce forma sau pe ce canal ar veni. E OK sa spui: poti fi pacalit la shopping, poti sa dai peste un ospatar care te fura dar ... dar .. dar. Daca urmeaza ceva atractiv si credibil dupa dar, nu poate fi decat in regula.

Eu cred ca filmul "My Life In Ruins" face mai mult bine turismului din Grecia decat ultima campanie oficiala , "A Masterpiece that you Can Afford" si intr-un mod mai credibil. Iar daca ne uitam ce se intampla la noi, ultima lor campanie este departe de orice am facut noi vreodata in calitate si profesionalism. Asa, ca sa ne amaram putin.

PS

Articole interesante despre brandingul Greciei gasiti si pe blogul Branding Greece.

Statusul YM, Google si Skype pe post de reclama

A aparut prima retea de reclama pe statusuri YM, Google si Skype, pusa la punct de catre Alin Zainescu si inca doi tineri intreprinzatori. Detalii despre planurile, termerile si strategia la start in MoneyExpress. “Daca 10.000 de oameni cu cate 80 de prieteni diferiti pe messenger pun o reclama in loc de status, asta inseamna ca reclama e vazuta de 800.000 de oameni” - spune Stefan Szakal, unul dintre fondatori.

Oferta pentru advertiseri arata cam asa:
150 Euro pentru 500 de click-uri, 30centi/click
270 Euro pentru 1000 de click-uri 27centi /click
480 Euro pentru 2000 de click-uri 28centi/click

La pachete de peste 2000 de Euro , firma promite o campanie adaptata cerintelor fiecarui client.
Targetarea se poate face geografic, in functie de sex, varsta si interese.

Ideea este ingenioasa, calculul provocator pentru toti marketerii care isi vad clientii "scapand" canalelor de publicitate traditionale, pentru cei care targeteaza tineri, pentru afaceri de nisa care pot beneficia de avantajele retelelor sociale. Mesajul ar putea beneficia si de capitalul de incredere pe care il ofera "sursa": un prieten, o cunostinta pe care te poti baza, al carui sfat il urmezi.

Limitele sunt insa la fel de multe:
- ajungi la un numar limitat de oameni. Cate dintre segmentele pe care un advertiser si le-ar putea dori vor fi atinse astfel?;
- poti alege dupa un numar redus de criterii de segmentare. Nu stii cat castiga "pimperul", cat cheltuieste pe diverse categorii, ce-si doreste cu adevarat ( ok, teoretic avem o segmentare pe interese dar ce ne spune asta de fapt?);
- grad redus de acuratete a datelor disponibile: o multime de conturi fictive, persoane cu mai multe aliasuri, date eronate introduse la crearea contului;
- posibilitate de frauda, rata mare de "vanatori de recompense" la click
- cam scump pentru dezavantajele de mai sus;

Oricum, foarte buna ideea, simpatic site-ul asa ca sa-i lasam timp sa creasca. Sa ne bucuram ca daca e din ce in ce mai greu pentru marketeri sa comunice cu clientii, vedem ca se lucreaza la solutii din ce in ce mai ingenioase. Status Pimp are si blog asa ca stati aproape sa vedeti cum evolueaza.

Feriti-va de miturile social media

Dupa un entuziasm exagerat in legatura cu posibilitatile si impactul campaniilor social media, era vremea sa se ajunga si la atitudini mai nuantate, la o analiza mai lucida a limitelor acestora si chiar la o abordare critica a rolului pe care pot sa-l aiba in ansamblul strategiei de marketing a unei companii. Ceea ce parea adventul comunicarii de marketing pentru unii, se dovedeste limitat ca reach pentru marea masa a companiilor, poate atinge segmente limitate de public si nu in ultimul rand, prezinta suficiente pericole. Instrumente care pot completa sau sustine cu succes un plan bine gandit si articulat, nu pot insa tine loc de strategie.

Explozia blogurilor si a communicarii pe Twitter, de exemplu , combinate cu lipsa de discernamant sau indiscretii ale angajatilor a provocat deja suficiente probleme unora. A devenit rapid cunoscut cazul PR Account Managerul-lui de la Ketchum Public Relations care comenta pe Twitter ce ingrozitor e orasul in care isi avea sediul clientul sau. Este motivul pentru care au aparut deja coduri si reguli interne in marile companii despre cum trebuie sa-si desfasoare angajatii activitatea pe blog sau pe retelele sociale.

Intr-un articol din Business Week, Gene Marks inventariaza critic si poate putin prea acid principalele mituri legate de social media. Intr-o perioada in care de la Unliver la mici companii , toti cresc resursele alocate pentru social media, iar mai ales pentru cele mici asta inseamna un efort foarte mare, nu strica sa ne intrebam inca o data de ce investim timp si bani in social media si la ce ne foloseste.

Gene Marks inventariaza 5 mituri ale social media:
1. Social media e gratis - nu e deloc; mai ales pentru companie mica pentru care timpul e o resursa pretioasa, cineva va avea niste sarcini suplimentare; e important de stiut daca merita investit efortul;
2. Social media iti aduce clienti - nu neaparat; cine sunt utilizatorii de social media? in mare parte tineri, adolescenti; oricum, depinde enorm de domeniul de activitate, as adauga eu, de produsele si serviciile pe care le vinzi; in cazul unor produse de high involvement daca un demers de tip social media ajuta , nu este suficient;
3. Trebuie sa fii prezent pe toate site-urile mari - si aici, less is more; narrow targeting better;
4. Social media este pentru marketing - probabil ca aici autorul vrea sa zica vanzari; din experienta companiilor pe care le cunoaste, aceste demersuri ajuta mai degraba pentru cresterea calitatii serviciilor: informatii utile si prompte, identificarea problemelor clientilor, loialitate, etc. , adica tot marketing as zice eu :-)
5. Social media sunt viitorul: gresit, ni se argumenteaza cu cifre de audienta care arata scaderea traficului unor retele precum facebook sau Twitter si exemple de site-uri la moda candva care acum se inchid; poate ca networkingul social este un fenomen permanent dar nimic nu garanteaza ca jucatorii de azi vor fi si cei de maine.

Greseli pe timp de criza

Un articol care merita citit trece in revista in urma unui sondaj Business Standard greselile pe care le-au identificat sau le recunosc managerii pana acum pe timp de criza. Intarirea echipelor de vanzari si marketing este o masura ce trebuia luata mai dinainte pentru ca in vremurile acestea echipa de vanzari este cel mai important pilon, dupa parerea Mariei Grapini de la Pasmatex.

Ce-i datoreaza marketingul lui Darwin sau de ce sa nu va fie teama de competitie

Intr-un vechi articol din Harvard Business Review, profesorul Bruce D. Henderson argumenta de ce biologii ar putea ghida mai bine afacerile decat economistii. Teoriile acestora din urma in legatura cu competitia in afaceri sunt atat de simpliste si sterile ca aduc mai multe piedici decat lumina. Schema lor de referinta este "competitia perfecta", o totala abstractiune care n-a existat si n-ar putea exista niciodata.

Asadar, este mai practic si mai instructiv sa ne uitam la biologi. In 1934, profesorul Gause de la Universitatea din Moscova, cunoscut drept "parintele biologiei matematice", publica rezultatele unui set de experimente in care doua protozoare identice erau lasate intr-o sticla cu o cantitate egala de hrana. S-a observat ca daca animalutzele erau diferite, puteau supravietui si evolua impreuna. Daca erau din aceeasi specie, nu. Concluzia: niciodata doua specii nu pot coexista daca isi castiga existenta in acelasi mod.

Competitia a existat inainte de strategie, spune Bruce D. Henderson. A inceput cu viata insasi. In milioane de ani, o retea complexa de relatii competitive s-a dezvoltat. Azi, mai mult de un milion de specii distincte au fost identificate, fiecare dispunand de un avantaj unic in a concura pentru resursele de care are nevoie. Care este factorul care explica aceasta abundenta? Varietatea. Cu cat este mai variat mediul, cu atat este mai mare numarul variabilelor semnificative care pot da fiecarei specii un avantaj unic. Bineinteles, cu cat e mai bogat mediul competitiv, cu atat mai mare numarul potential al competitorilor si mai severa competitia. Aici intervine teoria selectiei naturale a lui Darwin. Rezista cei care se adapteaza mai bine.

Evolutia decide cine supravietuieste si cine este scos din joc, atat in business cat si in jungla. Exista insa o deosebire majora: strategii de business isi pot folosi imaginatia si logica pentru a accelera efectele competitiei si schimbarile. Cu alte cuvinte, imaginatia si logica fac posibila strategia.

Poate fi planificata evolutia? Pai asta este de fapt si scopul strategiei: cautarea deliberata a unui plan de actiune care va dezvolta un avantaj competitiv. Pentru orice companie, cautarea este un proces repetat care incepe cu identificarea celor care i se aseamana. Cei mai periculosi competitori sunt cei care-ti seamana cel mai tare. Diferentele intre tine si competitorii tai formeaza baza avantajului tau competitiv.

Ar fi minunat sa vedem din ce in ce mai multa concurenta in care jucatorii sa mizeze pe diferenta, pe cum pot crea altfel valoare inovand, iesind din tiparele pietei, depasind stereotipurile concurentilor. Cum spune profesorul , care-si intituleaza articolul "Originea strategiei", luati asta ca o lectie de strategie.

Ilustratie: Werner Horvath

10 imperative de marketing de criza de la Peter Fisk

Daca tot vine din nou Peter Fisk la Bucuresti si pentru ca modele de succes in 3,4, 7 , 10 sau 20 de pasi, puncte si reguli raman utile desi suprasimplifica si sunt departe de a fi exhaustive. Fara sa fie niciodata niste retete infailibile in orice business si pentru oricare situatie, cu eterna limita a lui "usor de zis, greu de facut", un checklist al prioritatilor oricarui business sau organizatie cu aceasta lista nu poate fi decat binevenit.

Asadar, cele 10 imperative pentru a nu pierde contactul cu clientii pe timp de criza sintetizate de P. Fisk ar fi:

1. Concentreaza-ti atentia spre “cei mai buni” clienti – cei care doresc sa colaboreze cu firma ta si care aduc profituri in urma serviciilor contractate.
2. Cerceteaza prioritatile lor aflate in schimbare – prioritatile clientilor se schimba in timpul unei crize asa ca afla ce conteaza pentru ei acum, ce este si ce nu este esential pentru ei
3. Dezvolta propuneri mai relevante – vino in intampinarea nevoilor clientilor intr-un mod mai specific, de exemplu prin combinarea mai multor produse cu scopul de a rezolva anumite probleme
4. Comunica pe cai relevante – recesiunile sunt mai putin legate de “individualism, aer liber si aventura” si au mai multe in comun cu “familia, casa si siguranta”
5. Serveste-i intr-un mod mai personal – te ajuta sa-i intelegi mai bine si sa faci ceea ce conteaza mai mult pentru fiecare client in parte
6. Cladeste relatii, nu tranzactii – nu ii aglomera cu oferte care sa fie doar simple reduceri de pret (e numai o risipa de bani din partea ta).
7. Fii empatic la suferintele lor – fa mai multe pentru ei, de exemplu ajuta-i cu termene de plata mai favorabile sau prin adaugarea unui nou produs sau a unui nou serviciu
8. Conecteaza-i cu alti clienti – adauga mai multa valoare business-ului tau conectand clienti care se aseamana in modul de gandire – atunci cand consumatorii au in comun un sport sau o alta pasiune, afacerile au in comun idei si oportunitati
9. Continua sa comunici cu ei – este foarte usor sa uiti de clienti pe timp de criza – tocmai acum ei au nevoie de suport si reasigurare – newslettere regulate, distribuite ieftin prin SMS sau prin email te ajuta sa pastrezi legatura
10. Energizeaza-ti clientii! – traim intr-o lume dura in care increderea a ajuns la un minim, mass-media e plina de stiri negative – ofera clientilor un motiv sa zambeasca, sa fie fericiti si sa vorbeasca despre ceva pozitiv.

Brand de tara romanesc: recuzita pentru cavalerul inexistent

Nu trebuie sa fii mare specialist ca sa-ti dai seama ca cei 70 de milioane care se liciteaza acum pentru brandul de tara vor fi alti bani aruncati de guvernul Boc pe Apa Sambetei.

Mai grav mi se pare ca discutiile si tamtamul recent pe tema asta nu fac decat sa compromita ideea de branding si marketingul bine facut in general. S-a scris mult si bine , s-au facut glume, bancurile existau deja. Ultima isprava cu imnul turistic ii facea pe buna dreptate pe cei de la Dilema sa noteze ca turismul romanesc seamana din ce in ce mai mult cu Cavalerul inexistent al lui Calvino. Are principii, reguli de onoare, dorinta de lupta, blazon , sete de glorie dar ii lipseste trupul.

Dincolo de opinii si glume, comentariul unui profesionist cum e Mihai Ghyka e suficient si necesar pentru a nu arunca marketingul in derizoriu si a le reaminti unora ca avem si noi profesionisti care stiu ce trebuie facut pentru Romania. Doar ca acestia nu sunt la guvern.

Ce ar trebui facut pentru brandul de tara? Totul, spune Mihai Ghyka , incepand de la o pozitionare strategica clara si distincta a tarii pana la campania de comunicare. Cateva idei din textul care trebuie citit integral:

- sunt patru domenii ale brandingului de natiune: turismul, investitiile straine, exportul, dar si „mandria nationala". Un branding intern fara de care nu se poate construi ceva viabil in exteriorul tarii. ( Sunil Gupta, Directorul catedrei de marketing de la Harvard Business School)

- in privinta tarilor tinta carora trebuie sa se adreseze campania de branding national, profesorii americani sunt unanimi. Tarile in care Romania are deja o imagine defavorabila trebuie evitate. E greu si extrem de costisitor sa schimbi perceptii negative existente.

- brandingul de tara e un lucru bun, dar inutil, atata vreme cat strategia tarii nu e bine definita - clara, unica, coerenta.

No comment.

Peter Fisk revine in Romania

Peter Fisk, autorul cartii "Marketing Genius" revine in Romania. Conferinta: vineri 22 mai, la Sofitel. Detalii pe AdPlayers.

14 milioane de spectatori la Orange Film

Oferta Orange Film a fost utilizata de 14 milioane de ori in Anglia de la lansarea ei acum 5 ani.

Cu o medie de 300 000 de spectatori pe saptamana, promotia Orange a jucat un rol vital in fidelizarea clientilor, care au economisit astfel aproximativ 30 milioane lire sterline. Filmul joaca un rol central in preocuparea Orange de a oferi si diverstisment clientilor sai iar promotia a ajutat compania sa-si consolideze pozitia de sponsor lider in industria filmului in Anglia.

Orange a folosit recent aceeasi idee pentru a demara o promotie similara cu Pizza Express.

Atitudinea ca strategie de marketing

Ultima campanie Radio Guerilla, "Atlas de mitocanie urbana", nu mai e o noutate si nu cred ca a trecut neobservata. Nu trebuie sa fii ascultator impatimit de radio Guerilla ca sa remarci campania foarte bine facuta, puternica, simpatica si inteligenta. Mitocania urbana endemica devine instrument de marketing prin stimularea unei guerille de ascultatori sa-i semnaleze simptomele. Guerilla isi fidelizeaza in general ascultatorii prin apel status. In cazul asta, radioul nu-si fidelizeaza numai o baza de ascultatori capitalizand pe o nemultimire si revolta care atinge deja o masa critica dar isi extinde clar audienta prin tactici interactive si executiile excelente atat audio cat si pe print. Campania cu un puternic continut viral si cu instrumentele necesare la purtator adica pe sectiunea de site dedicata a depasit cu siguranta potentialul unei campanii clasice. O simpla cautare pe Google arata un numar record de reactii in web si postari pe blogguri cu o audienta care o depaseste pe cea paginii dedicate de pe eliberadio.ro. Atlasul de mitocanie urbana si-a gasit si un sponsor pe masura, un brand care stie sa profite de campanie si cu care are afinitate maxima: Zaraza. Guerilla arata cum campanii intelegente focusate pe brand pot aduce valoare companiei. Mai ales in media, unde brandul si reafirmarea valorilor lui joaca un rol esential in succesul pe termen lung.

Studiu despre utilizarea Internetului in Romania

Check out this SlideShare Presentation:

Studiu despre utilizarea Internetului in Romania

View more presentations from manafu.

Marketingul de vin bun cu rabdare se face

Daca va intrebati in preajma sarbatorilor de Pasti ce sa puneti pe masa si sa aflati ca bonus ce poate face un marketing intelegent pentru vinul romanesc, va recomand revista Vinul.

Un marketing de succes al vinului romanesc intr-o tara de bautori de bere dar intr-o piata internationala cu concurenta acerba, in care interesul pentru vinurile romanesti este scazut are nevoie bineinteles, in primul rand de sprijin pentru productia ca la carte a vinurilor romanesti: educatie, investitii si sprijin pentru recuperarea soiurilor de vin autentic romanesti si bineinteles, ulterior, resurse consistente pentru a-l promova in tara si in lume.

Facuta cu drag, rabdare si pasiune, revista Vinul aduna din 2002, de cand s-a infiintat un numar impresionant de materiale, interviuri, informatii si analize documentate din industrie. Varianta online, care aduna si intreaga colectie a revistei in format pdf e vie, prietenoasa si bogata: informatii bogate si bine organizate de informare si educare ( o harta a vinurilor romanesti, publicatii despre vinuri, "Invata sa fii connaisseur", vinul si sanatatea, vin si gastronomie, recenzii de vinuri, bloguri, concursuri si alte rubrici gandite si din ratiuni de marketing si care fac tare bine cum ar fi "Oameni si vinuri" , interviuri si evenimente care aduc vedete, personalitati sau jurnalisti in relatie cu vinul ( Ioan T. Morar, H.R. Patapievici) care nu fac altceva decat sa creasca interesul si numarul de fani ai vinului in Romania. Revista online are 50 000 vizitatori unici pe luna.

Un sprijin mai mare pentru marketingul vinului din Romania ar fi o foarte buna investitie la sustinerea brandului de tara.

Audienta meciului Romania Serbia

Meciul de sambata, România-Serbia, si care a concurat neloial :-)) Ziua Pamantului programat a făcut pentru Antena 1 un rating de 21,7 puncte adica 2.504.000 telespectatori pe urban, ceea ce a însemnat o cotă de piaţă de 44,3%.

Update: audienta solo spoturilor din timpul meciulu, fata de un spot din pauza meciului a avut o audienţă medie de 1,2 milioane de telespectatori :

Pepsi (ora 21.06) – 2,67 milioane telespectatori
Sânge de taur (ora 21.17) – 2,64 milioane
Pepsi (ora 21.56) – 2,16 milioane
Aplalux (ora 22.26) – 2,63 milioane.



Mai multe in Pagina de media.

Resurse cu si despre branding

Cateva linkuri cu resurse, interviuri , opinii si studii de caz pentru cei interesati de branding:

Branding Strategy Insider: un blog de branding consistent cu categorii din aproape toate ariile brandingului: brand equity, brand essence, brand architecture, brand stretching, brand identity, brand loyalty, etc.

Building Brands: exemple, arhive cu resurse web, cronici de carti pe subiect.

Articole si interviuri cu Wally Olins ca unul dintre oamenii care stie cu ce se mananca brandingul. Pentru ca dincolo de ubicuitatea brandurilor si a brandingului, putina lume stie despre ce e vorba. Subiectul este confuz si...confuzeaza. In plus, o spune si o scrie simplu, fara fason fara jargon, cu exemple si cu mult umor:-). de exemplu: "A brand is simply an organization , or a product , or service with a personality. So why all the fuss?"

Brandient: branding bine facut si la noi in Romania. Articole, opinii si exemple legate de campaniile dezvoltate de companie.

Marketingul este un instrument de a investi in cresterea unei afaceri

Marketingul este un instrument de a investi in cresterea unei afaceri, spune Dinu Patriciu intr-un interviu recent in revista Capital.

Dupa investitii de zeci de milioane de euro in trustul de presa Adevarul, Patriciu declara ca a fost pentru prima dată când în media românească s-a făcut o investiţie bazată pe o strategie, pe un concept şi pe o dezvoltare coerentă. Nimic nu se poate face fără bani. Daca nu ar fi investitiile in marketing, trustul Adevarul ar fi deja profitabil.

"Filosofia pe care îţi construieşti produsul este complementară cu viziunea de marketing. Astăzi trebuie să-ţi cucereşti clienţii, să-i găseşti şi să-i cucereşti. Nu să aştepţi să îţi iasă în drum. " - spune Dinu Patriciu.

Poti cuceri pe oricine daca bugetul de marketing este suficient de mare si publicitatea e buna dar numai daca marketingul este facut cu inteligenta si viziune.
Daca o tine asa, urmatorul produs editorial al trustului poate fi "Patriciu on marketing" :-)

Declaratii pompoase si marketing zero

Ce-i trebuie turismului romanesc in ruina? Tichie de margaritar.
Ultima declaratie ministrului de profil la Targul de Turism care se intampla inca la Romexpo aminteste de poezelele subversive de pe vremea lui Ceausesc: "N-avem paine, n-avem carne/Dar avem Canal/Sa se plimbe cu barcuta/Ceausescu si Lenuta .

Suma vehiculata de multa vreme trebuia in sfarsit pusa la bataie si "justificata" cu un pompos jargon de marketing si cum se poate altfel, cu "brandul de tara". Nu trebuie sa fii mare specialist in marketing sa-ti dai seama ca inainte sa lansezi cu surle si trambite brandul, tara asta si turismul trebui sa aiba o strategie si ca daca de discutii despre brandul de tara nu am dus lipsa niciodata, o strategie de marketing lipseste cu desavarsire.

Normal ca un astfel de mod de a aborda problema da apa la moara la tot felul de personaje sa-si dea cu parerea si la declaratii populiste cum ca pana la urma problema cu brandul de tara poate fi rezolvata de orice baieti de pe plan local cu maximum 10 000 de Euro.

Programele serioase de marketing turistic si pentru care exista deja 150 mil de Euro alocati de la UE nu au inca nici o sustinere reala.

Cateva exemple despre cum si-au construit altii brand de tara, in materialul lui Adrian Barbulescu care sesizeaza lipsa clarificarii identitatii Romaniei ca problema nerezolvata, dupa care poti sa pornesti licitatii pentru brandul de tara. Un comentariu frumos al simonei, la acelasi material: "Totul se reduce la marketing, stiinta ce noua ne lipseste chiar si dupa 20 de ani de revolutie, dupa mii de seminarii si workshop-uri cu tot felul de guru sau de guristi in marketing si dupa inflatia de specialisti in de toate".

Doar cateva discutii vechi dar inteligente pe tema .

Conferinta pe strategii de marketing

Un eveniment de marketing mai rar din pacate se intampla pe 31 martie la Bucuresti si prima dintre conferintele organizate de East Eurolink in Romania!

Marketing pe Twitter

Wall Street Journal a publicat recent un simpatic articol depre cum sa comunici pe Twitter si cum sa-l folosesti ca instrument de promovare persoanala prin care sa-ti castigi fani dar si cum sa faci astfel marketing si pentru altele decat propria persoana.

Julia Angwin pare ca- si descrie cu umor propria experienta de utilizator dar explica nuantat multe dintre comportamente si motivatiile ale utilizatorilor de Twitter si mod de functionare al serviciului.

De exemplu, pe Twiter nu existi fara "followers" - termen mai "cinstit" decat acela de prieten cum spune o actrita de comedie citata in articol- fara fani care se aboneaza sa-ti citeasca mesajele iar relatiile nu sunt mutuale ca pe alte retele. Daca esti follower-ul cuiva nu se aplica insa si reciproca. Asta inseamna ca trebuie sa ai ce sa spui, sa ai opinii bine articulate sau aduci mesaje controversate sau noutati. Cum te gaseste in cazul asta lumea? Prin afinitate cu subiectele de care scrii. Serviciul are o functie de cautare excelenta si lumea a inceput sa-l foloseasca pentru a afla informatii din zonele care ii intereseaza.

Twiter este tocmai de asta diferit si un instrument de marketing aparte pentru a atinge niste publicuri intr-un moment de fragmentare tot mai accentuata a audientelor. Tot mai multi oameni vorbesc despre tot mai multe lucruri din ce in ce mai diferite. Twiter iti permite sa vorbesti cu ei. Serviciul are o crestere spectaculoasa la nivel mondial, de la 1,2 mil. utilizatori cu un an in urma la 6 mil. de utilizatori unici/luna in prezent.

In Romania, reteaua are aproximativ 2500 de utilizatori, dupa estimarile facute de Cristian Manafu, majoritatea in Bucuresti.

Dracula reloaded - marketing turistic made in Romania

Elena Udrea a descoperit, in sfarsit , ca Dracula are potential , dupa ce declarase acum o luna contrariul.

De ce oare unele lucruri atat de simple sunt atat de greu de inteles? Faptul ca nu s-a facut nimic cu Dracula pana acum , ca proiectul a fost sufocat in fasa in lipsa unei planificari adecvate nu inseamna ca nu se poate face treaba buna. Despre cei 75 milioane de euro care vor fi pusi la bataie pentru brandul de tara am tot auzit. Totusi ce se va face concret pentru asta?

Cu proiectul Dracula s-au pierdut ani de zile cu declaratii multe, razboaie inutile, planificare strategica lipsa si evident succes zero. CNN prezenta in 2001 ideea drept o oportunitate care ar fi putut fi chiar "Romania's lifeblood" si o solutie de a aduce venituri si locuri de munca in zona defavorizata a Sighisoarei. Abandonarea proiectului n-a mai mirat pe nimeni intr-o tara care nu pare sa inteleaga insa ca potentialul urias al unui proiect nu-i si garanteaza reusita. Unde ai identificat potentialul, munca abia incepe.

Criza grabeste maturizarea pietei romanesti

Bogdan Naumovici despre Bogdan Naoumovici, despre publicitatea care da solutii de comunicare la probleme de business si nu produce simple idei traznite, despre posibile strategii de criza, despre ce avantaje aduce un mix bun de marketing, despre sistemul de compensare a agentiilor de publicitate si viciile si limitele lui, despre efectele actualei crize asupra industriei de media si comunicare si multe altele intr-un interviu excelent facut de Dan Popa in revista Piata si la care raspunsurile sunt date deschis, competent si cu suficient umor, desi e criza :-). "Cand batalia incepe sa se dea pe 1% sau 2% din piata, incepe prudenta. Incepe cercetarea, incep indeciziile, trece vremea foamei si incepe vremea fricii" spune BN, despre care - daca mai e cineva care nu-l stie- va gasi destule detalii in interviu.

Greierii produc de 5,5 din PIB. Daca sunt incurajati

Imi moralizam ieri un prieten si coleg, creativ si copywriter ca-i lenes, io dandu-mai furnica. "Numai greierii creeaza", imi raspunde prompt. Daca greierii nu si-au clarificat inca pe deplin statutul , nu si-au inchegat si profesionalizat pana la capat breslele, trebuie sa recunoastem ca nu canta degeaba.

Industriile creative au reprezentant in 2008 peste 5,5 % din PIB. Mai mult decat transporturile. Mai mult dect hotelurile si restaurantele. Comparabil cu mineritul si constructiile. Detaliile , cate exista, Romania libera . Studiul dat publicitatii de Centrul pentru studii si cercetari in domeniul culturii sustine cu cifre ceea afrimatia ministrului Paleologu de la inceput de mandat si anume ca industriile creative si cultura pot contribui semnificativ la produsul intern brut.

Sa speram ca studiul, care s-a oprit undeva in 2005 va continua. George Onofrei intreaba ironic in Suplimentul de cultura cine il aduce in zilele noastre pe ministrul culturii luand la bani marunti chestionarul care a stat la baza studiului si metodologia.

Mi se pare insa important ca acum la inceput de criza, Ministerul si noul sau ministru de la care asteptam multe sa sustina industriile creative si nu sa le inghete elanul.

La inceputul acestui an, ca marketer de proiecte culturale am vazut oportunitati imense in programele de finantare lansate de Ministerul Culturii si chiar am lucrat la cateva proiecte de finantare impreuna cu parteneri si clienti. Un comunicat aproape siderant al Ministerului, nu lipsit de oaresce simt al umorului anunta insa la scurt timp ca programele respective au fost inchise. Din categoria, "va sunam noi".

Tocmai ca urmare a crizei, inca la debut in Romania, ministerul trebuia sa gestioneze aceste programe in asa fel incat sa sprijine breselele creativilor si a managerilor culturali care nu au beneficiat de un exces de sustinere nici in vremuri economice mai roz. Trag nadejde ca se va schimba ceva curand.

Oferte de marketing criza

Si companiile noastre au inceput sa lanseze oferte de criza, multe din pacate doar pe hartie . Cateva opinii ale More Marketing Solutions intr-un material publicat azi de Frontnews
http://www.frontnews.ro/social-si-economic/companii/super-oferte-doar-pe-hartie-scumpirile-pentru-masini-case-si-turism-cosmetizate-de-afaceristi-24805.

Romania va iesi din criza foarte sifonata si cel mai devreme in 2010

Romania va iesi din criza foarte sifonata , cel mai devreme in 2010

Intr-un interviu in "Adevarul", Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata spune ca criza va dura iar consumul pe datorie este una dintre principalele cauze ale crizei in Romania, o criza externa suprapusa pe una externa si ca toate sectoarele economiei vor fi afectate. http://www.adevarul.ro/articole/liviu-voinea-economia-trebuie-stimulata-nu-franata.html.

Criza creste miza

Scriam intr-o revista la inceput de an despre marketingul anului 2009 si cel mai la indemana in contextul crizei erau exemplele legate de strategia de tara pe care le ilustram constiincios si scolareste cu referinte si citate. Ajungand invariabil la Michael Porter, spuneam ca strategia poate salva nu doar companii, ci si tari si cum unele stiu ce trebuie sa faca si altele nu.

Pe timp de criza, nu doar companiile dar si tarile au nevoie de o strategie inteligenta de marketing. Intr-o perioada din ce in ce mai putin fasta pentru turismul mondial, afectat si el inevitabil de scaderea resurselor disponibile pentru calatorii, Ucraina si Turcia au devenit destinatiile de top al Europei, prima ocupand locul 8, iar Turcia locul 9, conform ultimului studiu al Delloite, European Performance Review. Turcia si-a facut un plan pe urmatorii 15 ani cu obiective clare: 63 de milioane de turisti pana in 2023. Un alt obiectiv este sa-si incurajeze turistii sa cheltuiasca 86 de milioane de dolari in timpul calatoriilor. Planul include masuri de dezvoltare durabila a turismului si masuri concrete care si-au dovedit deja eficacitatea, cum ar fi reducerea TVA-ului in turism , de la 18% la 8%. Rezultatele de pana acum sunt vizibile: o crestere de 17,6% a numarului de turisti, la 22 de milioane anual, locul 9 in topul destinatiilor turistice ale lumii si cea mai rapida rata de crestere a venitului mediu pe camera din Europa, de 18%, pana la 120 de euro. Ce-si propusese Romania, conform aceluiasi raport? Sa investeasca 75 de milioane de euro intr-un «exercitiu de branding care sa creasca vizibilitatea Romaniei ca destinatie turistica».

Nu stiu daca mai avem cei 75 de milioane pentru brandul de tara sau nu dar sper ca o sa-i cheltuim pe baza de strategie sau macar de bun simt. Degeaba iti faci look de Cosanzeana cand arati inca precum Quasimodo, spunea pe buna dreptate un speaker pe Radio Romania Actualitati. Romania a facut destule stangacii ca sa-si mai permita "exercitii" cu sume uriase. Asa cum nici PR is not perfuming the pig nici marketingul nu poate vinde ceea ce nu exista. Oricat ne-am impauna cu tara ca-n povesti si ospitalitatea noastra fara pereche, asta nu ajunge. Cand vom avea strategie de tara, putem sa lucram si la strategia de brand turistic, altfel, aruncam banii pe fereastra.

Ca sa nu risipim banii mai bine-i tinem sub saltea? Nu stiu. Ca sa dau doar exemple din Ardealul pe care-l stiu bine nu as zice. Traditia tulnicele din Apuseni e tinuta in viata doar cu voluntari http://www.motii.ro/De-ce-este-necesar-acest-proiect-ro.htm sau expediente gen Cantarea Romaniei. Bisericile de lemn din Romania n-au partea de nici un spirjin serios in schimb construim vartos montruozitati de sticla si beton. Arhitectura traditionala din Romania se pierde si proiectele minunate ( culmea, chiar exista si au sprijin minimal!!!) initiate tot de ONG-uri - http://stiri.rol.ro/content/view/175480/2/ - ca rezolve problema se pierd fara un sprijin substantial , legislatie de suport si o strategie nationala coerenta.

Daca nu investim urgent ca sa pastram ce avem de vandut, valoros si unic ca ne trezim acusha fara tarani, fara ciobani , doar cu chip slut si mut.

Abordare la 360 grade pentru campania ta digitala

Cea de a treia editie a Digital Marketing Forum se intampla 25-26 februarie 2009, hotel Howard Johnson cu vorbitori de aici si de afara http://www.digitalforum.ro/vorbitori.php.

Degeaba ai minuni daca n-ai si marketing

Intr-o secretomoanie demna de o societate conspirativa, Romania libera a lansat o colectie de inserturi superba, care avea din start un public tinta larg si generos, beneficii de vanzare garla si un succes de tiraj si financiar asigurat http://www.romanialibera.ro/ .

Campania de marketing a colectiei pare insa gata sa inaugureze colectia "Cele 1001 nesfarsite gafe de marketing". "1000 de minuni ale artei si arhitecturii" din patrimoniul universal UNESCO , in 7 volume tiparite in conditii grafice excelente, punea ziarului pe tava un proiect editorial de toata frumusetea, cu un succes garantat si o reteta de marketing de invidiat ready made de la Cotidianul.

Daca nu poti sa inovezi, copiaza dar totusi nu uita macar literele esentiale. Nu am vazut decat un comunicat de presa modest cu o fotografie si mai discreta destul de bine ascuns in hatisul primei pagini in care cea mai importanta informatie este "Piata sexului cu baieti din Romania", intr-un reportaj TV care oricum nu apartine ziarului. Campania ATL trebuie sa fi avut dimensiuni miniscule sau sa lipseasca cu desavarsire. La asa colectie , la asa pret si ...la orice obiective ai fi avut, trebuia sa se vada/auda mai bine.

Ce si-a propus aceasta colectie in afara de a pune pe piata un produs editorial foarte bun e greu de inteles.

Tiraj? Nu, inexplicabil de ce. E principalul motiv: fidelizezi ce ai, aduci alti cititori noi. Ce ai insemna deja o baza serioasa de clienti de la Cotidianul unde a inceput cu succes acest proiect editorial. Abonamente? Si potentialii cumparatori de ziar si cei din tara care ar putea sa faca un abonament pentru o eventuala reducere fata de pretul la chiosc si garantia ca primesc fiecare volum al colectiei par sa fie destul de neinformati si nelamuriti, adunati intr-o confrerie mai putin secreta a celor care vor sa cumpere cartile dar nu stiu cum http://www.romanialibera.ro/a145506/100-de-minuni-ale-artei-si-arhitecturii-in-fiecare-luni-impreuna-cu-romania-libera.html

Bani? In nici un caz. Un pret prohibitiv cu promovare zero e rezultat nul sau loterie curata, indiferent de produs si context. E un adevar apropape statistic ca cele mai multe, grave si periculoase greseli la nivelor celor 4 celor clasici P ai marketingul este pretul. Ai pornit prost, e greu sa mai repari. Cu un pret care reduce din start baza de cititori potentiali, mai ales din provincie, cu o tara in care distributia este o cutie neagra si un triunghi al Bermudelor din care cu greu iti mai recuperezi banii te intrebi ce isi doreste cineva si care e strategia in cazul asta.

In actuala criza si declin vizibil de investitii publicitare in print, sa iei in considerare inserturile editoriale ca o sursa de profit care sa tina ziarul in viata e un lucru de bun simt.

Suport pentru brand? N-am vazut deloc asa ceva, desi ar fi o colectie care poate sa sustina brandul RL, spre deosebire de altele, cum ar fi ultima serie de carti de "Viata (s)anatoasa"si cu s mic fir-ar sa fie , ca nu suntem in Anglia!

Ma bucur insa ca am aflat, de la un prieten de colectie si o sa cumpar. Ce a mai ramas din ea :-(

SWOT de industrie turistica pe timp de criza

Cum se vede criza pentru industria turistica din Anglia, briefly, intr-un exercitiu de analiza SWOT, aleatoriu si incomplet:

Puncte tari si inca roz:
Anglia ramane o destinatie turistica mondiala favorita ( locul 6 in lume cu 30,7 milioane de sosiri) si una dintre cele mai bine vazute natiuni ( a treia dupa Germania si Franta)

Probleme, Gogule :-):

Scaderea veniturilor ca urmare a crizei si a inflatiei

Cursul de schimb, scumpirea biletelor de avion vor reduce volumul turismului extern;
Familiile din ce in ce mai constranse sa reduca cheltuielile

Scaderea volumului turismului de afaceri

Vor scadea cheltuielile si volumul cumparaturilor: restaurante, parcuri tematice, distractii, suverniruri

Barierele legate de calatoriile in Anglia vor fi percepute mai acut: vremea imprevizibila, costurile mari de transport, cazarea.

20% dintre britanici declara ca isi vor cauta alternative de vacanta mai ieftine

Pericole, spaime si inspaimantari

Inflatia

Cresterea temerilor si incertitudinilor legate de locul de munca

Atitudinea isterica a media, setata pe efectele negative ale crizei

Oportunitati care nu-s toate roz dar au nuante calde

Segmentele 55+ si nefamilistii nu si-au redus inca bugetele de vacanta

Persista in proportie mare perceptia ca vacantele sunt o necesitate si nu un lux

Ofertele all inclusive ca alternativa mai convenabila.

Online-ul nu e ca printul

Trecerea pe online pare o strategie pentru multe publicatii care , la o logica superficiala vad o reducere de costuri in trecerea exclusiva pe print. Nu orice produs de publishing se preteaza la online, sunt publicatii care asculta de alta logica sau nu au competente pentru online, au alte segmente tinta cu alte obiceiuri de consum.

E criza, nu e criza, intotdeauna e mai bine sa te tii de ce stii sa faci mai bine. Unii stiu si din acest motiv gasesc solutii si rezista! Ma bucur ca BMG isi reia editiile tiparite. Detalii pe site-ul lui Bradutz http://www.jurnalismonline.ro/?p=1888 . Biz-ul de exemplu un produs pe care nu=l consumai doar online.

Un produs editorial electronic bine facut se face tot cu bani, nu inseamna neaparat reduceri de costuri. Trecerea de la print la online inseamna pierderea unor audiente si lupta de la alt start pentru castigarea altora noi care inseamna alte costuri.

Pe motiv de criza, de exemplu, Financial Times tocmai a renuntat renunta la paginile de sport, ca masura in strategia care vizeaza concentrarea pe competentele cheie ale ziarului. Sportul ca fi tratat in continuare ca afacere si vor fi acoperite evenimentele sportive majore. Logic.

Imi scapa logica de criza a unor publicatii e la noi. O publicatie de nisa cu un public premium care abia inceput sa-si faca un nume si un public, pe care o citesti mai bine in weekend sau la cafea, vrea sa se mute exclusiv online pe motiv de costuri. De luni de zile umbla zvonuri ca ziare serioase care fac agenda , de care suntem dependenti si le rasfoim inca cu placere si alt ochi pe print, care mai au inca viata pe hartie vor trece exclusiv pe online pentru ca nu mai pot sustine costurile. Insa iarna nu-i ca vara si online-ul nu-i ca printul.

Cifrele nu sunt ce par a fi

Ultimul val al studiului pentru audienta radio , perioada de masurare 01.09.2008 - 14.12.2008, aduce multe variatii de audienta si modificari ale topurilor deja consacrate. Cateva linkuri la datele de la ARA http://www.audienta-radio.ro/default.aspx?id=7

Audienta matinalelor este analizata si comparata de Petrisor Obae cu observatii si comentarii pertinente http://www.paginademedia.ro/2009/02/05/matinale-radio-postul-public-radio-21-si-carcotasii-isi-impart-capitala/.

Dincolo de topuri si clasamente, lipsesc inca multe date care sa ajute marketerii sa ia decizii mai inspirate, sa targeteze mai rafinat si sa exploateze cum ar trebui posturile de nisa. Ar fi in interesul radiourilor sa extinda acest studiu sindicalizat, mult mai credibil fata de datele de research proprii si cu date de life style, dincolo de datele demografice, limitate si ele.
Altfel, doar te uiti la niste cifre in care, in Bucuresti de exemplu, Antena Satelor are mai multi ascultatori decat Radio Guerilla.

Corriere della Sera isi rasfatza cititorii cu Coldplay

Ultimul videoclip al celor de la Coldplay este prezentat in avanpremiera pe sectiunea TV a siteul ui celor de la Corriere della Sera http://video.corriere.it/?vxSiteId=404a0ad6-6216-4e10-abfe-f4f6959487fd&vxChannel=Spettacoli&vxClipId=2524_e404a0b4-f213-11dd-9d2c-00144f02aabc&vxBitrate=300.
Nu este prima data cand ziarul italian promoveaza astfel de avanpremiere pentru cititorii sai. In varianta online a ziarului au mai fost difuzate in aceeasi maniera clipuri ale lui Vasco Rossi, Andrea Bocelli, Laura Pausini, Biagio Antonacci, Luciano Ligabue si Madonna.

Si totusi..cartea (se) vinde.

Dupa succesul cu colectiile de DVD-uri cu mult controversatele filme ale lui Nicolaescu, Adevarul a inceput 2009 contorizand 2 milioane de carti vandute in ambitiosul sau proiect editorial. http://www.adevarul.ro/articole/doua-milioane-de-carti.html. Pana la cele 20 de milioane de carti anuntate mai este cale lunga si drumul nu va fi presarat cu flori si bombonici intr-o tara in care un sistem de distributie deficitar da mari batai de cap si gauri in buget atat editorilor de ziare cat si celor care vand carti. Este cert insa ca ambitia, focusul si vointa lui Razvan Cornateanu l-au ajutat sa castige pariul cu inserturile de carti in Romania.

Peste 19 000 de abonamente Adevarul + carte si cresterea tirajului la 240 000 de exemplare anuntare azi sunt rezultate certe la care carcotasii si invidiosii care au barfit rautacios in bransa nu pot decat sa se inverzeasca de invidie http://www.adevarul.ro/articole/19-648-de-abonamente-adevarul-carte.html.

"Reteta" succesului e destul de vizibila ochiometric si de bun simt. Majoritatea publisherilor au primit si au avut timp indelungat sub nas propuneri si oferte inteligente. Cotidianul a spart gheata si Intact a incercat marea cu degetul. Desi raspunsul era clar: se misca, merge, functioneaza, e nevoie, campaniile s-au impotmolit adesea in lipsa de resurse, curaj, imaginatie.

Majoritatea intarziata care a lansat la intamplare colectii cu suficiente greseli, destul de putina imaginatie si deficit de strategie cert. Putine colectii si proiecte care sa sustina brandurile media, sa le reafirme valorile in asa fel incat si publicatia si colectia de inserturi sa aiba de castigat. Presa scrisa si publicatiile care au deja un profil clar si prestigiu, ofera un canal de distributie fantastic pentru o multime de proiecte speciale cu inserturi: DVD-uri, CD-uri, carti. Pentru toate inca este loc, toate au potential.

Chit ca a venit criza cu valiza cartea are in continuare un potential imens si care n-a fost exploatat si cu exceptia notabila a Cotidianului si a Jurnalului nu au lucrat deloc pentru brandurile publicatiilor care au devenit niste anexe "obligatorii" la ceva. Mai mult, tocmai pentru ca e criza, pe principiul "sunt prea sarac sa ma imbrac ieftin", colectiile premium, mai putin megalomane ca dimensiune dar bine inchegate si alcatuite in concept si segmente tinta au inca potential. Iar cartile, insa mai mult decat CD-urile si DVD-urile.

Adevarul a aratat ca se poate daca stii ce vrei ( strategie, promovare), faci eforturi sustinute sa treci peste obstacole ( productie, distributie) si accepti compromisurile necesare ( tiraj de masa vs segmente elite limitate numeric .

Sper ca Romania va mai vedea colectii de carti mai frumoase, mai bine alcatuite si mai ingenioase. Colectii care sa te faca sa le iubesti si sa redescoperi ziarele si revistele pe care le citeai candva si sa-ti amintesti si de ce tineai la ele.

Cifre de marketing inceput de criza: banci si datornici

Economistii straini sunt de acord in unanimitate ca ce e mai rau va urma, desi la ei e deja destul de rau. Pentru ca in marketing cifrele...vorbesc si nu ne mintzesc , ce spun ele azi:

• La 4,8 mil. salariati pe economie ( din care 1,2 mil. bugetari, intr-o tara cu 4,75 mil pensionari)
• 8 milioane credite
• 1 din 5 romani au de rambursat imprumuturi
• 4,4 mil. romani au rate la banci
• 1,5 mil. au rate la doua banci
• 442 000 aveau restante la plata in noiembrie ( aprox. 10%).

( sursa: Ziarul Financiar)

Marketing in 2009

Daca destule companii tind sa supraevalueze efectele crizei, multe se zbat sa supravietuiasca. Reducerile de buget sunt drastice, iar marketingul este primul pe lista, chiar daca fara voia marketerilor. Cum va fi asadar marketingul anului 2009? Cum vor arata provocarile? Care vor fi dificultatile? Ce ar trebui sa se schimbe?

Cateva opinii si exemple publicate in primul numar din acest an din Financial Director Romania http://www.financialdirector.ro/opinii/marketing-in-2009.html.

Solutii de criza de la Ogilvy

Se pare ca si mai la est am inceput anul sub spectrul crizei. Vestea buna, conform astrologilor este ca avem sanse sa fim mai creativi. Pana sa ne loveasca pe toti in mod eficient creativitatea, sa vedem ce zic si altii.

Ogilvy isi promoveaza un website-ul cu materiale si sfaturi pe timp de criza pentru clientii sai. http://www.ogilvyonrecession.com/eame/OM_MktRecess_bk_1.pdf.

Brosura dedicata optimizarii cheltuielilor pe timp de criza se deschide cu motto-ul lui Darwin: "Nu supravietuiesc cei mai puternici, nici cei mai inteligenti ci aceia care stiu sa se adapteze cel mai bine!". Cum iti adaptezi asadar strategia la criza? Cate resurse mai scoti la bataie si cum le faci sa functioneze cat mai bine? Cum se schimba comportamentul consumatorului pe timp de criza? Strategii in functie de gradul in care potentialii consumatori sunt afectati de asta. Luati de va documentati!