Statusul YM, Google si Skype pe post de reclama

A aparut prima retea de reclama pe statusuri YM, Google si Skype, pusa la punct de catre Alin Zainescu si inca doi tineri intreprinzatori. Detalii despre planurile, termerile si strategia la start in MoneyExpress. “Daca 10.000 de oameni cu cate 80 de prieteni diferiti pe messenger pun o reclama in loc de status, asta inseamna ca reclama e vazuta de 800.000 de oameni” - spune Stefan Szakal, unul dintre fondatori.

Oferta pentru advertiseri arata cam asa:
150 Euro pentru 500 de click-uri, 30centi/click
270 Euro pentru 1000 de click-uri 27centi /click
480 Euro pentru 2000 de click-uri 28centi/click

La pachete de peste 2000 de Euro , firma promite o campanie adaptata cerintelor fiecarui client.
Targetarea se poate face geografic, in functie de sex, varsta si interese.

Ideea este ingenioasa, calculul provocator pentru toti marketerii care isi vad clientii "scapand" canalelor de publicitate traditionale, pentru cei care targeteaza tineri, pentru afaceri de nisa care pot beneficia de avantajele retelelor sociale. Mesajul ar putea beneficia si de capitalul de incredere pe care il ofera "sursa": un prieten, o cunostinta pe care te poti baza, al carui sfat il urmezi.

Limitele sunt insa la fel de multe:
- ajungi la un numar limitat de oameni. Cate dintre segmentele pe care un advertiser si le-ar putea dori vor fi atinse astfel?;
- poti alege dupa un numar redus de criterii de segmentare. Nu stii cat castiga "pimperul", cat cheltuieste pe diverse categorii, ce-si doreste cu adevarat ( ok, teoretic avem o segmentare pe interese dar ce ne spune asta de fapt?);
- grad redus de acuratete a datelor disponibile: o multime de conturi fictive, persoane cu mai multe aliasuri, date eronate introduse la crearea contului;
- posibilitate de frauda, rata mare de "vanatori de recompense" la click
- cam scump pentru dezavantajele de mai sus;

Oricum, foarte buna ideea, simpatic site-ul asa ca sa-i lasam timp sa creasca. Sa ne bucuram ca daca e din ce in ce mai greu pentru marketeri sa comunice cu clientii, vedem ca se lucreaza la solutii din ce in ce mai ingenioase. Status Pimp are si blog asa ca stati aproape sa vedeti cum evolueaza.

Feriti-va de miturile social media

Dupa un entuziasm exagerat in legatura cu posibilitatile si impactul campaniilor social media, era vremea sa se ajunga si la atitudini mai nuantate, la o analiza mai lucida a limitelor acestora si chiar la o abordare critica a rolului pe care pot sa-l aiba in ansamblul strategiei de marketing a unei companii. Ceea ce parea adventul comunicarii de marketing pentru unii, se dovedeste limitat ca reach pentru marea masa a companiilor, poate atinge segmente limitate de public si nu in ultimul rand, prezinta suficiente pericole. Instrumente care pot completa sau sustine cu succes un plan bine gandit si articulat, nu pot insa tine loc de strategie.

Explozia blogurilor si a communicarii pe Twitter, de exemplu , combinate cu lipsa de discernamant sau indiscretii ale angajatilor a provocat deja suficiente probleme unora. A devenit rapid cunoscut cazul PR Account Managerul-lui de la Ketchum Public Relations care comenta pe Twitter ce ingrozitor e orasul in care isi avea sediul clientul sau. Este motivul pentru care au aparut deja coduri si reguli interne in marile companii despre cum trebuie sa-si desfasoare angajatii activitatea pe blog sau pe retelele sociale.

Intr-un articol din Business Week, Gene Marks inventariaza critic si poate putin prea acid principalele mituri legate de social media. Intr-o perioada in care de la Unliver la mici companii , toti cresc resursele alocate pentru social media, iar mai ales pentru cele mici asta inseamna un efort foarte mare, nu strica sa ne intrebam inca o data de ce investim timp si bani in social media si la ce ne foloseste.

Gene Marks inventariaza 5 mituri ale social media:
1. Social media e gratis - nu e deloc; mai ales pentru companie mica pentru care timpul e o resursa pretioasa, cineva va avea niste sarcini suplimentare; e important de stiut daca merita investit efortul;
2. Social media iti aduce clienti - nu neaparat; cine sunt utilizatorii de social media? in mare parte tineri, adolescenti; oricum, depinde enorm de domeniul de activitate, as adauga eu, de produsele si serviciile pe care le vinzi; in cazul unor produse de high involvement daca un demers de tip social media ajuta , nu este suficient;
3. Trebuie sa fii prezent pe toate site-urile mari - si aici, less is more; narrow targeting better;
4. Social media este pentru marketing - probabil ca aici autorul vrea sa zica vanzari; din experienta companiilor pe care le cunoaste, aceste demersuri ajuta mai degraba pentru cresterea calitatii serviciilor: informatii utile si prompte, identificarea problemelor clientilor, loialitate, etc. , adica tot marketing as zice eu :-)
5. Social media sunt viitorul: gresit, ni se argumenteaza cu cifre de audienta care arata scaderea traficului unor retele precum facebook sau Twitter si exemple de site-uri la moda candva care acum se inchid; poate ca networkingul social este un fenomen permanent dar nimic nu garanteaza ca jucatorii de azi vor fi si cei de maine.

Greseli pe timp de criza

Un articol care merita citit trece in revista in urma unui sondaj Business Standard greselile pe care le-au identificat sau le recunosc managerii pana acum pe timp de criza. Intarirea echipelor de vanzari si marketing este o masura ce trebuia luata mai dinainte pentru ca in vremurile acestea echipa de vanzari este cel mai important pilon, dupa parerea Mariei Grapini de la Pasmatex.

Ce-i datoreaza marketingul lui Darwin sau de ce sa nu va fie teama de competitie

Intr-un vechi articol din Harvard Business Review, profesorul Bruce D. Henderson argumenta de ce biologii ar putea ghida mai bine afacerile decat economistii. Teoriile acestora din urma in legatura cu competitia in afaceri sunt atat de simpliste si sterile ca aduc mai multe piedici decat lumina. Schema lor de referinta este "competitia perfecta", o totala abstractiune care n-a existat si n-ar putea exista niciodata.

Asadar, este mai practic si mai instructiv sa ne uitam la biologi. In 1934, profesorul Gause de la Universitatea din Moscova, cunoscut drept "parintele biologiei matematice", publica rezultatele unui set de experimente in care doua protozoare identice erau lasate intr-o sticla cu o cantitate egala de hrana. S-a observat ca daca animalutzele erau diferite, puteau supravietui si evolua impreuna. Daca erau din aceeasi specie, nu. Concluzia: niciodata doua specii nu pot coexista daca isi castiga existenta in acelasi mod.

Competitia a existat inainte de strategie, spune Bruce D. Henderson. A inceput cu viata insasi. In milioane de ani, o retea complexa de relatii competitive s-a dezvoltat. Azi, mai mult de un milion de specii distincte au fost identificate, fiecare dispunand de un avantaj unic in a concura pentru resursele de care are nevoie. Care este factorul care explica aceasta abundenta? Varietatea. Cu cat este mai variat mediul, cu atat este mai mare numarul variabilelor semnificative care pot da fiecarei specii un avantaj unic. Bineinteles, cu cat e mai bogat mediul competitiv, cu atat mai mare numarul potential al competitorilor si mai severa competitia. Aici intervine teoria selectiei naturale a lui Darwin. Rezista cei care se adapteaza mai bine.

Evolutia decide cine supravietuieste si cine este scos din joc, atat in business cat si in jungla. Exista insa o deosebire majora: strategii de business isi pot folosi imaginatia si logica pentru a accelera efectele competitiei si schimbarile. Cu alte cuvinte, imaginatia si logica fac posibila strategia.

Poate fi planificata evolutia? Pai asta este de fapt si scopul strategiei: cautarea deliberata a unui plan de actiune care va dezvolta un avantaj competitiv. Pentru orice companie, cautarea este un proces repetat care incepe cu identificarea celor care i se aseamana. Cei mai periculosi competitori sunt cei care-ti seamana cel mai tare. Diferentele intre tine si competitorii tai formeaza baza avantajului tau competitiv.

Ar fi minunat sa vedem din ce in ce mai multa concurenta in care jucatorii sa mizeze pe diferenta, pe cum pot crea altfel valoare inovand, iesind din tiparele pietei, depasind stereotipurile concurentilor. Cum spune profesorul , care-si intituleaza articolul "Originea strategiei", luati asta ca o lectie de strategie.

Ilustratie: Werner Horvath

10 imperative de marketing de criza de la Peter Fisk

Daca tot vine din nou Peter Fisk la Bucuresti si pentru ca modele de succes in 3,4, 7 , 10 sau 20 de pasi, puncte si reguli raman utile desi suprasimplifica si sunt departe de a fi exhaustive. Fara sa fie niciodata niste retete infailibile in orice business si pentru oricare situatie, cu eterna limita a lui "usor de zis, greu de facut", un checklist al prioritatilor oricarui business sau organizatie cu aceasta lista nu poate fi decat binevenit.

Asadar, cele 10 imperative pentru a nu pierde contactul cu clientii pe timp de criza sintetizate de P. Fisk ar fi:

1. Concentreaza-ti atentia spre “cei mai buni” clienti – cei care doresc sa colaboreze cu firma ta si care aduc profituri in urma serviciilor contractate.
2. Cerceteaza prioritatile lor aflate in schimbare – prioritatile clientilor se schimba in timpul unei crize asa ca afla ce conteaza pentru ei acum, ce este si ce nu este esential pentru ei
3. Dezvolta propuneri mai relevante – vino in intampinarea nevoilor clientilor intr-un mod mai specific, de exemplu prin combinarea mai multor produse cu scopul de a rezolva anumite probleme
4. Comunica pe cai relevante – recesiunile sunt mai putin legate de “individualism, aer liber si aventura” si au mai multe in comun cu “familia, casa si siguranta”
5. Serveste-i intr-un mod mai personal – te ajuta sa-i intelegi mai bine si sa faci ceea ce conteaza mai mult pentru fiecare client in parte
6. Cladeste relatii, nu tranzactii – nu ii aglomera cu oferte care sa fie doar simple reduceri de pret (e numai o risipa de bani din partea ta).
7. Fii empatic la suferintele lor – fa mai multe pentru ei, de exemplu ajuta-i cu termene de plata mai favorabile sau prin adaugarea unui nou produs sau a unui nou serviciu
8. Conecteaza-i cu alti clienti – adauga mai multa valoare business-ului tau conectand clienti care se aseamana in modul de gandire – atunci cand consumatorii au in comun un sport sau o alta pasiune, afacerile au in comun idei si oportunitati
9. Continua sa comunici cu ei – este foarte usor sa uiti de clienti pe timp de criza – tocmai acum ei au nevoie de suport si reasigurare – newslettere regulate, distribuite ieftin prin SMS sau prin email te ajuta sa pastrezi legatura
10. Energizeaza-ti clientii! – traim intr-o lume dura in care increderea a ajuns la un minim, mass-media e plina de stiri negative – ofera clientilor un motiv sa zambeasca, sa fie fericiti si sa vorbeasca despre ceva pozitiv.

Brand de tara romanesc: recuzita pentru cavalerul inexistent

Nu trebuie sa fii mare specialist ca sa-ti dai seama ca cei 70 de milioane care se liciteaza acum pentru brandul de tara vor fi alti bani aruncati de guvernul Boc pe Apa Sambetei.

Mai grav mi se pare ca discutiile si tamtamul recent pe tema asta nu fac decat sa compromita ideea de branding si marketingul bine facut in general. S-a scris mult si bine , s-au facut glume, bancurile existau deja. Ultima isprava cu imnul turistic ii facea pe buna dreptate pe cei de la Dilema sa noteze ca turismul romanesc seamana din ce in ce mai mult cu Cavalerul inexistent al lui Calvino. Are principii, reguli de onoare, dorinta de lupta, blazon , sete de glorie dar ii lipseste trupul.

Dincolo de opinii si glume, comentariul unui profesionist cum e Mihai Ghyka e suficient si necesar pentru a nu arunca marketingul in derizoriu si a le reaminti unora ca avem si noi profesionisti care stiu ce trebuie facut pentru Romania. Doar ca acestia nu sunt la guvern.

Ce ar trebui facut pentru brandul de tara? Totul, spune Mihai Ghyka , incepand de la o pozitionare strategica clara si distincta a tarii pana la campania de comunicare. Cateva idei din textul care trebuie citit integral:

- sunt patru domenii ale brandingului de natiune: turismul, investitiile straine, exportul, dar si „mandria nationala". Un branding intern fara de care nu se poate construi ceva viabil in exteriorul tarii. ( Sunil Gupta, Directorul catedrei de marketing de la Harvard Business School)

- in privinta tarilor tinta carora trebuie sa se adreseze campania de branding national, profesorii americani sunt unanimi. Tarile in care Romania are deja o imagine defavorabila trebuie evitate. E greu si extrem de costisitor sa schimbi perceptii negative existente.

- brandingul de tara e un lucru bun, dar inutil, atata vreme cat strategia tarii nu e bine definita - clara, unica, coerenta.

No comment.

Peter Fisk revine in Romania

Peter Fisk, autorul cartii "Marketing Genius" revine in Romania. Conferinta: vineri 22 mai, la Sofitel. Detalii pe AdPlayers.

14 milioane de spectatori la Orange Film

Oferta Orange Film a fost utilizata de 14 milioane de ori in Anglia de la lansarea ei acum 5 ani.

Cu o medie de 300 000 de spectatori pe saptamana, promotia Orange a jucat un rol vital in fidelizarea clientilor, care au economisit astfel aproximativ 30 milioane lire sterline. Filmul joaca un rol central in preocuparea Orange de a oferi si diverstisment clientilor sai iar promotia a ajutat compania sa-si consolideze pozitia de sponsor lider in industria filmului in Anglia.

Orange a folosit recent aceeasi idee pentru a demara o promotie similara cu Pizza Express.