CIM Courses in Romania - Oxford College of Marketing

2012-01-26T23:16:00.000-08:00

Suntem aici sa va ajutam cu informatii si suport. Si mai ales, sa nu pierdeti examenele din iunie!

CIM Courses in Romania - Oxford College of Marketing

An nou cu probleme vechi

2012-01-18T02:35:00.000-08:00

Kodak incepe anul sub amenintarea insolventei. Un trist exemplu care arata ca succesul nu e vesnic si competitia intr-o industrie in permanenta schimbare este un efort permanent si nici macar istorie a succesului de aproape de 130 ani nu poate garanta salvarea companiei. Isi va putea reveni companie care scoate acum la vanzare patentele incercan sa scoata bani? Ce se poate invata din greselile Kodak?

Pe 19 ianuarie 2012 , Kodak a cerut protectia insolventei pentru a face fata problemelor financiare. Compania a primit de la Citibank un credit de 950 de milioane de dolari pentru a-si continua activitarea. Kodak a inceput sa raporteze rezultate negative inca din 2008 insa problemele sunt mult mai vechi. In 1993 compania se remarca prin solutii contabilicesti la problema productivitatii activelor cu reduceri de personal de 17%. Cum ar spune Hamel& Prahald, varianta inducerii unei anorexii corporatiste. Adica o solutie care poate face o companie mai slaba, nu neaparat mai sanatoasa.

Pozitia de leader nu este garantata si deloc confortabila insa intr-o industrie cu atatea schimbari tehnologice si in care granitele dintre domenii traditional distincte dispar peste noapte. Kodak a facut investitii si eforturi pentru a se adapta si a capitaliza noua lume digitala, creaind primul prototip de camera digitala inca din 1975 si investind miliarde de dolari pentru a se pozitiona ca lider in domeniul digital, mai ales prin lansarea Easy Share. Nu se poate spune ca managerii Kodak nu s-au straduit si n-au muncit mai mult. Insa nici ca au reusit sa vada viitorul.

Dezbateri si articole docummentate pe Harvard Business Review unde Scott Antony face lista sa de greseli ale Kodak,incuzand un model de business neadecvat, transformarile intarziate si lipsa unor strategii adecvate de crestere dar si problema schimbarilor disruptive cand companiile tind sa actionee defensiv atunci cand va schimbarea ca pe o amenintare . De asemenea si in Forbes.

Publicitate si marketing digital

2012-01-09T01:47:00.000-08:00

O dubla certificare in publicitate si una in marketing digital, recunoscuta international este disponibila la Universitatea Bucuresti, Departamentul Comunicare si Relatii Publice, in parteneriat cu Institutul de Marketing si Oxford College of Marketing.

Certificarile in marketing digital sunt recunoscute de Chartered Institute of Marketing ( CIM) .

Growing Your Career. Internationally

6 trenduri in social media pentru 2012

2011-12-19T05:18:00.000-08:00

Foarte interesanta perspectiva a lui David Armano pe Harvard Business Review.

Six Social Media Trends for 2012 - David Armano - Harvard Business Review

Calificarea ideala pentru practicienii si profesionistii in marketing si comunicare

2011-12-05T01:28:00.000-08:00

Calificarea ideala pentru practicienii si profesionistii in marketing si comunicare

CIM Courses in Romania - Oxford College of Marketing

2011-09-20T13:40:00.000-07:00

CIM Courses in Romania - Oxford College of Marketing

Competitia pentru viitor in reinventarea presei scrise

2010-01-17T01:22:00.000-08:00

Recentele inchideri de ziare au readus in actualitate provocarile presei tiparite romanesti. Mai multa isterie, putine relatatile echilbrate, si cu atat mai rare analize lucide. Mai simplu si mai la indemana din tabara potentialilor vinovati imprecatii la adresa audientei, a cititorilor, acei "bizoni" inculti care nu consuma in doze mari cantitatile de inteligenta aflate exclusiv in apanajul presei pe hartie si culpapilizarea internetului care musca nemilos si injust sarmana presa scrisa.

Fara ragazul de-a schita macar o analiza, nu pot sa nu fac totusi cateva observatii personale, din pozitia de marketer care s-a lovit o vreme cu problemele presei scrise.
Decesele premature si bolile cronice ale multor publicatii pe hartie tin de incapacitatea de administare a business-ului, de strategii incoerente de business si mai ales, de incapacitatea de reinventare care sa tina pas cu lumea in continua schimbare, cu cititorii si cu piata. Nu-mi permit un bilant exhaustiv al cauzelor acestor boli si decese insa cateva dintre ele ar fi urmatoarele:

Lipsa unei abordari coerente de marketing

In primul rand o abordare coerenta de marketing inseamna sa-ti definesti clar piata si audienta. Pare un lucru de bun simt insa felul in care performeaza multe dintre publicatiile tiparite arata ca nu e foarte clar inteles.

Unul dintre exemplele admirabile si cu rezultate dovedite in termeni de reimprospatare de brand, tiraj, audienta si influenta a fost reinventarea "Evenimentului Zilei" sub conducerea lui, Cornel Nistorescu, acuzat recent cat se poate de injust de inchiderea Cotidianului. Dincolo de povestea trista a "preluarii" Cotidianului de anul trecut, Cornel Nistorescu ramane unul dintre cazurile rarissime care combina talentul jurnalistic cu viziunea de business. La instalarea la conducerea EVZ, ziar pe care, daca tineai la status il citeai doar invelit intr-un tilu mai onorabil, era un cotidian cu tiraj inca mare si dupa plecarea lui Ion Cristioiu dar cu un blazon de tabloid consacrat prin povesti precum gaina care naste pui vii. Nistorescu a reusit sa faca in scurt timp un cel mai influent ziar de actualitate , onorabil, bine scris si capabil sa faca agenda si sa dicteze "evenimentul zilei". Cum a facut? S-a uitat la piata sa vada unde are loc si potential. Ce a observat? Ca in presa scrisa erau doar doua categorii mari de publicatii. Ziarul "golanesc, murdar, bulevardier" si ziarul mult prea serios si greoi, "cu papion ". Ce si-a propus in consecinta? "Vreau sa fac un ziar usor de citit dar capabil sa trateze lucruri serioase". Iata toate ingredientele pentru o strategie: o pozitionare clara si un public potential suficient de numeros, ca sa sustina economic un demers editorial. Cei care au vrut sa faca din Cotidianul un "ziar de elita" , nu cred ca aveau o reprezentare clara si viabil a publicului lor. Intr-adevar, ai putea declara ca ai reusit in misiunea ta, adunand o "elita" de 2-3 mii de cititori platitori si 15-20k de mii online insa acest exercitiu de imaginatie nu plateste salariile unei redactii supradimensionate si mai putin conectata la piata si nici nu aduce profit.

Mult hulitele tabloide care au inregistrat remarcabile succese de tiraj sunt adesea mult mai conectate la agenda cititorului mediu si nu in ultimul rand, bat "ziarele de referinta" la exclusivitati. Scriitura structurata si aerisita, continutul paginilor de social sau sanatate din Libertatea, anchetele exclusive si stirile pe care nu le-ai vazut cu o seara inainte la televizor, dincolo de structura, retetele si formulele care au consacrat genul in toata lumea , sunt tot atatea motive care i-au mentinut tirajul, in ciuda aceluiasi maldar de probleme la care trebuie sa faca fata si presa tabloida, nu doar cea "de calitate".

Adaptarea la nevoile si la noul comportament de lectura al diverselor segmente de cititori a fost o alta provocare neinteleasa de multi desi datele de piata prin sondaje si focus grupuri nu au lipsit din fiecare trust. Subiectele mult prea politizate, accentul pe partea stearpa dar aparent spectaculoasa a politicului ( certuri, schimbari, razboi de declaratii) in detrimentul analizelor exclusive si cu miez care ar fi vizat impactul politicului asupra vietii oamenilor, au erodat tot mai mult o audienta din ce in ce mai atomizata in jurul unor interese din ce in ce mai diverse si a unor canale si dispozitive de comunicare tot mai sofisticate.

In doilea rand, ca in orice companie de succes, marketingul unui ziar este treaba intregii companii, nu este "ghetoizat", redus la un departament sau "compartiment" de marketing. Marketingul de ziar capabil sa aduca cititori si profit are o voce in boardul de conducere si are suportul real al managementului. Zic real, pentru ca pe multe fronturi , in suficiente companii de media, unii, fie din partea editoriala fie din cea manageriala sunt lansati pe post de kamikaze sa-si franga gatul, in ideea ca misiunea va fi salvatoare.

In al treilea rand, daca e sa luam ca instrument de analiza acei cunoscuti si-acum ramasi in urma "cei 4 P" ( product, place, price, promotion), ceea ce poate controla de obicei un manager de marketing dintr-un trust pe mana este adesea doar partea de promovare. Chiar daca este implicat activ sa aduca input pretios si informatii despre ce-si doreste si cu ce-ar mai putea fi uimita audienta, responsabili de "produsul editorial" sunt jurnalistii condusi de redactorul sef, distributia are alti responsabili si alte probleme iar pretul este adesea stabilit arbitrar, cu niste calcule rapide dupa bilantul anual. Daca responsabilii celor 4 P nu lucreaza cot la cot, sprijiniti cu onesstitate, suport si resurse de catre management, strategia, oricat de desteapta si vizionara ar fi ea, nu se concretizeaza. Bineinteles ca lucrurile nu se vor desfasura niciodata aici intr-o concordie si-n atmosfera unui paradis roz, disputele si dezacordurile n-au cum sa lipseasca. Important este ca aceste din lupte interne sa ramana, cu sprijinul managementului , doar acelea "bune", adica cele din care ies si rezultate mai bune.

Distributia

Partea mai putin spectaculoasa dar vitala si esentiala, Cenusareasa presei scrise a fost intodeauna distributia. Nu se poate imagina un management financiar profitabil al vreunei publicatii care nu tine inteligent in maini distributia. Problemele uriase ale sistemului de distributie a presei zilnice au grabit prematur disparitia unor publicatii bine facute si le-au inmultit semnificativ problemele. Bucurestenii obisnuiti sa aiba chioscuri deschise pana tarziu peste tot nu pot sa inteleaga ca, in jumatate de Romanie, ziarele ajungeau la taraba doar cat sa li se faca returul. Pentru ca erau livrate prea tarziu iar chioscurile si tarabele se inchideau prea repede. Si asta ca sa mentionam doar una din sutele de probleme spinoase care-au scos suficienti peri albi managerilor de distributie fin Romania.

Trebuie macar mentionata si problema distributiei abonamentelor la domiciliu, alta "misiunea imposibila" in Romania, spre deosebire de tari din proximitate cum ar fi Ungaria sau Bulgaria si o alta piatra de moara la gatul presei romanesti.

Incapacitatea de a reinventa viitorul

Incapacitatea de a "concura pentru viitor" cum ar spune niste clasici in viata, Gary Hamel si C. K. Prahald e principalul obstacol pentru multi dintre dinouzaurii presei scrise romanesti. Asemeni dinozaurilor fata in fata cu schimbari climatice catastrofale, companiilor le este greu sa reziste intr-un mediu radical modificat. Dinozaurii au disparut pentru ca nu au reusit sa se adapteze la schimbarea conditiilor de mediu.

Zeci de emisiuni TV si sute de publicatii online paraziteaza cu succes pe continutul exclusiv al presei scrise. Continuturi preluate din publicatii mai putin abile in a se promova online, se bucura se mii de accesari in beneficiul altor site-uri care le preiau gratuit si stiu sa le vanda mai bine. O mare parte a presei traditionale traieste inca din nostalgii, multa prea inradacinata in trecut si incapabila sa intrezareasca si sa-si imagineze viitorul.

Asa cum spun tot Hamel si Prahald, din fericire pentru dinozaurii corporatisti, "codul genetic" al unei companii poate fi modificat in diverse moduri. Intru imbarbatarea facatorilor de presa, trebuie sa le reamintim ca viitorul in media ramane in mana producatorilor de continut. Cu conditia sa se adapteze la noile media, la audienta din ce in ce mai fragmentata si mai pretentioasa, la modalitatile doin ce in ce mai diferite de consum media. Altfel, ca orice companie care nu va reusi sa-si modifice periodic codul genetic se va afla la discretia schimbarilor drastice de mediu la fel ca tyrannosaurus rex.

Despre segmentarea bine facuta

2009-12-16T23:22:00.000-08:00

Un recent interviu cu Henry Gamse de la Copernicus Marketing ne arata multe mari companii abia incep sa renunte la abordarea de masa in favoarea segmentarii si vorbeste despre provocarile si atributele cheie ale unor strategii de segmentare reusite, prin prisma experientei a peste 500 de proiecte manageriate, in aproape toate industriile. Aparent, imperativul segmentarii este unanim acceptat si pare de la sine inteles. Practic, putine companii il aplica si, un numar si mai mic dintre acestea o fac bine.

Cateva idei si sfaturi de la Henry Gamse:

- o strategie buna de segmentare da companiei o directie clara in legatura cu grupurile care trebuie targetate, adica acelea care aduc cele mai mari beneficii economice companiei si care pot si usor identificate in randul populatiei sau in interiorul bazelor de date;

- multe strategii de segmentare ignora tocmai partea legata de targetare si identificarea realista a unor segmente asupra carora sa se poata si actiona in mod concret;

- segmentarea legata de consum este la mare cautare in prezent; in acest caz, unitatea de analiza este situatia de consum, nu consumatorul iar focusul pe momentul, locul si motivele deciziei de cumparare care ofera insight-uri valoroase pentru dezvoltarea mesajelor si ofertelor viitoare, care sa se potriveasca acestor situatii de cumparare;

- cele mai frecvente proiecte de segmentare sunt atitudinale sau de life style pe care Gamse le considerea adesea foarte promitatoare dar mai putin revelatoare pentru strategia de marketing; daca segmentele par foarte diferite in termeni de atitudini si nevoi, ele sunt aproape identice in ce priveste comportamentul, preferinta si receptivitatea fata de brand; mai mult, este practic imposibil sa diferentizi patternurile de consum media pentru aceste grupuri sau sa le identifici in bazele de date; segmentarea nu poate duce la actiuni de marketing concrete pentru ca segmentul tina nu este clar definit;

- o stratgie de segmentare de succes este mai degraba rezultatul unui proces, decat consecinta unei simple impartiri sau divizari a pietei. Un proces care duce la o strategie de segmentare de succes incepe prin discutii cu fiecare reprezentant din companie implicat si care va folosi aceste date; doar o astfel de abordare va face posibil ca stratgia sa raspunda la aceste nevoi colective cat se poate de diverse si va face posibila implementarea ei cu usurinta;

- o segmentare bine facuta ofera un tablou detaliat si bine echilibrat al cumparatorilor din diversele grupuri si care poate sa comunice mult mai mult decat genul, varsta, atitudinile sau nevoile. Grupurile vor fi foarte diferite in ce priveste valoarea economica pentru companie si consumul de media. Procesul care duce la o astfel de segmentare implica testarea a sute de variabile incluzand nevoi, demografice, psihografice, comportamente, preferinte media pentru a le sorta pe cele mai predictibile pentru consumul cel mai ridicat intr-o categorie. Doar cele mai predictibile variabile trebuie folosite ca baza de segmentare;

- diferenta intre o segmentare buna si una obisnuita etse ca dintre zi si noapte; o strategie de segmentare bine facuta trebuie sa permita actiuni de marketing concrete; trebuie in mod necesar sa identifice in mod clar un segment care are valoare economica mare, sa determine profitabilitatea acestuia pentru brand si setul distinct de nevoi pe care le poate rezolva si vinde pentru acest segment.

- vasta majoritate a strategiilor de segmentare nu au masuri clare de determinare a profitabilitatii in metodologia lor iar a pretinde ca aceste variabile simple si netestate pot produce o segmentare finaciare optima este ori pura naivitate ori inselatorie. Putine dintre variabilele atitudinale sau demografice pot fi predictive pentru valoarea economica dar cele mai multe nu.

De ce nu mai cred in oportunitatile crizei

2009-12-16T21:59:00.000-08:00

Aud in continuare vorbindu-se de "oportunitatile" crizei si nu-mi iert ca scriam si eu cu nepermis optimism despre asta intr-o revista financiara, cu un an in urma. Se poate vorbi de "oportunitati" in alte tari, in care mecanismele economiei, fie si afectate de criza functioneaza si in cazul companii care au acces la resurse si sunt capabile de decizii pentru a profita de ele.

Nu pot sa nu observ lucrurile bune pe care presiunea recesiunii le-a adus in breasla marketerilor, de catre clienti sau board-uri.

In primul rand, cresterea presiunii pe rezultate, pe ceea ce englezii numesc "accountability". S-a dus vremea metodei de bugetare ca procent, in care te bucurai de un buget, mai generos sau nu cu obiective de awareness si cresterea notorietatii. Investitiile trebuie serios justificate si argumentate si asta nu poate decat sa contribuie la profesionalizarea breslei si la o intelegere mai profunda a rolului marketingului in fiecare companie.

In al doilea rand, accentuarea dimensiunii strategice a marketingului. Observ cu satisfactie si intre clientii nostri, cresterea rolului strategic al deciziilor de marketing , focusul pe decizii cheie care pot influenta cresterea business-ului pe termen lung si asigura traversarea acestei perioade dificile.

Nu in ultimul rand, clarificarea rolului si a potentialului marketingului intr-o companie. Multe din afacerile care au crescut odata cu piata, fara o strategie coerenta, fara investitii in sisteme de informatii de marketing, in asigurarea calitatii serviciilor se clatina si risca sa nu faca fata crizei. Intr-o prima faza, doar "crocodilii mari", cum ar fi operatorii de telefonie mobila pareau alerti la evolutiile macroeconomice si la datele reale ale economiei romanesti. Managerul Vodafone, Liliana Solomon, vorbind inca de acum aproape doi ani de viitoarea contractare a pietei facea nota discordanta cu corul optimistilor care anticipau cresteri peste tot. Tot operatorii de telefonie mobila, confruntati si cu recentele decizii de reducere a tarifelor si portabilitate, ne dau lectii de unde se incepe munca intr-o astfel de situatie: de la clientii proprii si cresterea loialitatii lor prin eforturi sustinute, un lucru pe care bancile, desi dispun de resurse similar nu par inca sa-l inteleaga.

Totusi, nu mai cred in "oportunitatile" acestei crize pentru afacerile care opereaza pe piata romaneasca din cel putin trei motive:

1. Blocarea creditarii si lipsa de lichiditati

Companiile nu functioneaza intr-un mediu aseptic, depind si sunt afectate in mod vital de mediul macroeconomic. Lipsa unor masuri anticriza, incapacitatea de a stimula mediul economic prin decizii intelepte, blocarea creditarii, sunt probleme care dinamiteaza strategiile companiilor, oricat de rationale ar fi fost ele. Companii romanesti bine alcatuite care au mizat pe crestere si au investit in consecinta sunt sufocate de propriille lor ambitii, cat se poate de normale. Blocarea creditarii le impiedica sa-si asigure lichiditatile necesare pentru a traversa cu bine aceasta perioada. Firme mici dar curajoase, conduse de antreprenori inteligenti, cu afaceri dezvoltate si crescute facand marketing zilnic, fie si intuitiv, se zbat sa ramana in piata deocamdata iar imposibilitatea accesului la capital nu le permite sa se gandeasca la crestere.

2. Presiunea pe costuri, in detrimentul calitatii

Recesiunea a adus si ca continua sa exercite o puternica presiune pe costuri, manifestata in diverse feluri, care de care mai daunatoare: concurenta pe pret, discounturi nejustificate, care submineaza multe afaceri pen termen lung, si , in unele cazuri, imi permit sa spun, ireversibil, in toate domeniile: retail, servicii, media. Lipsa de profesionalism si solidaritate a breslei, nejustificate razboaie de pret, vor avea consecinte pe termen lung pentru multe industrii din Romania.

Putini manageri au intelegerea, viziunea sau curajul de a miza pe calitate, in aceste conditii. Exista si mai putine zone care isi permit sa creasca sanatos sau sa castige pe termen lung din aceasta situatie. Cresterea marcilor private de la mari retaileri gen Carrefour sau Real, de exemplu, este laudabila insa se bazeaza pe o solida experienta anterioara, pe acces la know how si finantare care nu-si au nici unele originea in Romania.

3. Lipsa unei strategii de atragerea a investitiilor straine

Cresterea economiei in ultimii ani s-a bazat exclusiv pe cresterea investitiilor straine, ca singur motor care facea economia sa "duduie". Imobilismul actual in sustinerea unei strategii de tara, a unor masuri de stimulare a investitiilor in Romania, scaderea credibilitatii internationale pe fondul actualei crize politice, nu are cum sa asigure prea curand provocari din aceasta zona marketerilor din Romania. Nici multinationalele pentru care multi am avut si avem norocul sa lucram , care au profesionalizat si lansat provocari pentru generatii de comunicatori si marketeri nu se simt prea bine iar cei care n-au investit inca, au toate motivele sa se uite mai degraba la alte tari din jur.

Doar trei motive care suprapuse pe o economie deloc asezata , o breasla de marketeri prea putin profesionalizata inca si cu perspective minime de schimbare in viitorul apropiat. Sa speram ca realitatea ma va contrazice, ca si Romania va avea cel putin guvern daca nu si niste masuri anticriza, in ceasul al doisprezecelea.

Topul audientelor site-urilor romanesti

2009-10-11T04:03:00.000-07:00

Unde trebuie sa urmareasca marketerii dinamica audientelor online altundeva decat de la cea mai autorizata sursa si anume SATI (Studiul de Audienta si Trafic Internet)? Totusi, laudabila initiativa celor de la Wall Street de a prelucra pe site-ul lor aceste date.

Magazinul cu lectii de marketing

2009-10-10T08:32:00.000-07:00

Marketing Teacher este un site generos pentru oricine, indiferent de cat de newbie ar fi in marketing, mai ales pentru exemplele aplicate pentru fiecare instrument de marketing. Enjoy!

Lessons from the Recession in Romania and Changing Market Conditions

2009-09-05T01:47:00.001-07:00

Lessons from the Recession in Romania and Changing Market Conditions

Posted using ShareThis

Nu, nimeni nu ma vrea

2009-09-05T00:27:00.000-07:00

Odata cu prima vara de recesiune, cu munci dar si cu vacante si weekend, am iesit mai des din pielea consultantului ca sa ma abandonez in voie actiunilor de marketing ale altora. Sa savurez si mai mult euforia consumului tocmai ca e criza si uite, imi permit, poate un ultim telefon, pantof, parfum sau vacanta, cel putin pentru o vreme.

Se pare insa ca multi dintre marketeri nu ma mai vor intre clientii lor. Mai am oaresce putere de cumparare si cat consum, o fac cu frenezie. M-am schimbat insa si asta nu se vede imediat. Vreau mai multe. Vreau altceva. De exemplu, vreau o dobanda mai mare fata de suma ridicola din trecut. Sigur,cu mult mai mica decat mi-ar lua banca daca ar binevoi sa ma imprumute, dar ceva care sa nu tinda spre zero. Schimb banca. La plecare, normal, completez un chestionar cu motivele plecarii. Introduc o rubrica noua pentru ca nivelul dobanzii nu se afla printre ceea ce banca mea de incredere stia ca ma intereseaza.

Mai vreau si vacanta. De la agentie, ca plec cu familia si vreau sa fie totul comod, nu plec ca de obicei de capul meu. Nu vreau nimix exotic ci un sejur la prietenii nostri turci. Am ghinionul sa vreau o alta destinatie si ma trezesc ca aterizez la 280 km de locul dorit si cu optiuni de cazare la 11 km de plaja. Iata cum nu mai dau bani agentiei si ma descurc pe cont propriu.

Exemplele ar fi atat de multe ca ego-ul meu tresalta si ma infurii tare pe marketerii astia care ma ignora. Totusi, ma gandesc ca au si ei motive sa nu ma bage in seama. Pur si simplu fac parte dintr-un segment prea ingust.

Marketing de frumos in strada Visarion

2009-08-03T02:10:00.000-07:00

"Recviem pentru o casa" este parte dintr-o campanie de PR exemplara la care am asistat de curand, parte a unui proiect mai amplu al Ministerului Culturii si arata ca se poate face admirabil si laudabil marketing de frumos. Punctual, un concert al violonistului Alexandru Tomescu ca punct terminus al unei manifestatii de protest impotriva distrugerii patrimoniului construit al Bucurestiului, a reusit sa atraga aproximativ 300 de oameni in curtea unui case superbe din strada Visarion, casa invecinata si "prietena" cu aceea unde a locuit Dinu Lipatti, aleasa simbol al distrugerii sistematice a vechii arhitecturi a Bucurestiului si, mai ales, sa creasca impactul concertului prin reactiile care vor continua cu siguranta in media.

Astfel, intr-o lupta inegala, intre bunul gust si dictatura banului, intre frumos si mitocania tranformata in regula, MCC reuseste sa faca si marketing de civism, de speranta si de normalitate, intr-o perioada inca tulbure si confuza, in care putine institutii ne mai dau garantia ca stiu care le e rolul.

Proiectul este parte a campaniei "Omul darama locul" , intr-o agenda de activitati bogata si inteligent construita si care arata o preocupare reala la MCC pentru salvarea patrimoniului construit al Bucurestilui si nu numai, o munca migaloasa si temeinica de a pune degetul pe rana, in pofida unei legislatii ineficiente si a unui suport minim din partea celorlalte institutii guvernamentale, specializate mai degraba in declaratii bomba si realizari zero.

Impactul acestor idei generoase se datoreaza unor jurnalisti extraordinari cum este Mihaela Helmis, realizatoarea unui emotionant manifest radiofonic difuzat ieri de postul public de radio si care va genera cu siguranta efecte si de acum incolo.

Reteta succesului? Inteligenta combinata cu profesionalism si rabdare. Viziune si gandire pe termen lung vs. victorii mici de suprafata. Implicarea unor personalitati si a unor artisti carismatici cum este Alexandru Tomescu, PR inteligent in care cooperarea si sprijinul din media sunt castigate meritat pentru ca institutia si-a propus in primul rand sa faca niste lucruri bune, nu doar sa genereze articole in presa. Sustinerea campaniei cu instrumente ingenioase de tip social media.

Speram ca ministrul si oamenii lui vor fi lasati sa-si continue realizarile. Rezultatele se numara intre exceptiile putine si notabile ale marketingului institutiilor publice de la noi.

Costuri mici cu explozie intarziata

2009-07-30T22:55:00.000-07:00

Incendiul care a cuprins rapid intreaga cladire Millenium Business Center luna trecuta a pornit de la un mic si aparent inofensiv panou publicitar. Un scurt circuit care putea provoca un intreg dezastru.

Incidentul reveleaza insa semnificativ consecintele dramatice ale unor decizii luate exclusiv sub presiunea costurilor mici. In cei peste 12 ani de cand fac marketing si comunicare am lucrat aproape permanent sub presiunea cheltuielilor. Am auzit in repetate randuri replici de genul: e prea mult, nu avem bani, nu ne permite bugetul. Am fost si in situatia, in repetate randuri de a coordona, in calitate de marketing manager, instalarea unor reclame luminoase pe cladiri importante din centrul Bucurestiului, proiecte unde din fericire responsabilitatea a invins meschinaria costurilor minime. Dincolo de vizibilitate, de identitatea corporatiei, ai responsabilitatea respectarii unor etape si a unor consecinte pe termen lung si pe care trebuie sa le impui furnizorilor si partenerilor cu care lucrezi. Iar o reclama luminoasa este doar un mic exemplu intre sutele de taskuri din proiectele pe care ajungi sa le coordonezi.

Consecintele incendiului din Armeneasca mi-au amintit de presiunea exagerata pe timing si costuri pe care o impun adesea colaboratorilor mei, incurajand astfel practici deloc sanatoase pe termen lung. Ce poate sa faca un furnizor pe care-l presezi pe un cost mai mult decat e necesar? Sa lucreze cu materiale mai ieftine sau sa faca o munca de mantuiala. Este adevarat ca existau si mai sunt inca suficiente zone cu inflatie de preturi nejustificata, desi, la o analiza mai atenta, intr-o tara care nu incurajeaza deloc spiritul antreprenorial in momente de criza, explicatiile incep sa iasa la iveala. Totusi, ar trebui sa stim sa respectam etapele obligatorii ale unor proiecte ca sa livram rezultate si calitate. Sa ne asumam consecintele actiunilor noastre si sa gandim pe termen lung. Ne plangem ca avem bugete mici dar acceptam tacit constrangeri cand nu mai e deloc acceptabil. Cred insa ca intamplarea de la Armeneasca, din fericire, fara victime, ne-a pus totusi pe fiecare pe ganduri.

Mai sper ca cei mai multi marketeri si-au invatat lectia, mai ales acum pe timp de criza. Suntem inventivi, cautam solutii ingenioase in bugete mici dar asta nu inseamna ca trebuie sa facem concesii cand nu e cazul. Schimbarea trebuie sa inceapa de la noi.

Fotografia apartine lui Daniel Kongos.

Cum sa marketezi politici sustenabile

2009-07-14T07:02:00.000-07:00

Intr-o perioada in care afacerile din Romania sunt focusate mai mult pe supravietuire decat pe sustenabilitate, The Marketer, publica un interesat articol despre cum pot sa integreze marketerii politici sustenabile in strategia lor.

Orice abordare va pleca desigur de la subiectele si temele de interes pentru public. Care sunt acestea? Care sunt temele la care reactioneaza publicul si cat de mare este impactul lor? Chiar daca ecologia si sustenabilitatea prind teren, consumatorul pare ca ramane in continuare preocupat de aspectele clasice cum ar fi gustul, ambalajul, data de valabilitate si mai ales, acum, pretul. De ce ne-am mai pierde vremea atunci cu astfel de teme? Pentru ca numarul consumatorilor preocupati de green marketing si de sustenabilitate creste, pentru ca ei sunt din ce in ce mai influenti in comunitatile si gruprile in care se manifesta, pentru ca o astfel de abordare poate si un element solid de diferentiere in raport cu competitia si nu in ultimul rand pentru ca sustenabilitatea a devenit atat de trendy ca a devenit un „must-have”.
Bineinteles ca orice fel de demers pleaca de la research pentru a vedea care sunt problemele care preocupa cu adevarat clientii actuali sau potentiali ai companiei, un research cat mai actual pentru ca dupa cum se vede in Anglia, dinamica acestor preocupari evolueaza foarte rapid. Marketerii nici nu ar trebui sa-si puna problema cum sa comunice aceste mesaje catre publicurile externe inainte sa faca eforturi sa integreze politici sustenabile in strategia de business a companiei si de a se asigura ca toate politicile interne sunt integrate, legate unele de altele si se completeaza reciproc.

Este esential sa stabilesti in ce tip de dialog vei intra cu consumatorii tai si sa clarifici aspiratiile catre sustenabilitate a brandului tau , spune Marie Ridgely, managing director la firma de consultanta Added Value din Marea Britanie care a dezvoltat patru modele diferite de brand in raport cu problema sustenabilitatii:

Primul este modelul „activist” , pentru brandurile care doresc sa sustina o cauza si sa genereze awareness in jurul ei in randul consumatorilor proprii. Avantajul acestui model este ca are potential de crestere. Dificultatile pe care le intampina oamenii de marketing sunt – spune Ridgely - ca abordarea sa nu devina prea ingusta sau prea generoasa si sa se asigure ca beneficiul ramane relevant, din punct de vedere cultural.

Bradul de tip „armonic” se concentreaza pe sustenabilitate ca parte a aurei brandului, un exemplu fiind produsele Innocent, care, indiferent de modalitatea de comunicare sau punctele de contact cu consumatorul, au un mesaj etic, puternic, credibil, dup aparerea consultantului de la Added Value.

Al treilea model „promoter” este cel potrivit pentru un brand in tranzitie. Aceste branduri decid sa faca din sustenabilitate o parte din ADN-ul marcii lor sau sa integreze astfel de probleme ca element cheie care sta la baza repozitionarii. Ele arata implicare si responsabilitate dominand categoria, pionieratul in diverse arii si o dorinta de a-si asuma riscuri. Marks and Spencer , care si-a acordat cinci ani sa abordeze ca si companie responsabila cinci provocari cheie: schimbarile climatice, deseurile, folosirea responsabila si sustenabila a materiilor prime, parteneriatul echitabil si sanatatea - este un bun exemplu.

Al patrulea model, denumit de Ridgely „selectiv” are o pozitionare clara de brand si o idee precisa in legatura cu problemele de sustenabilitate pe care alege sa le incorporeze in valorile cheie ale companiei. Aceste branduri demonstreaza implicare si responsabilitate fata de probleme clar selectate si identificate si incurajeaza si consumatorii sa se implice. As ilustra ca exemplu local, compania Petrom, a carei campanie de responsabilitate sociala mi se pare cea mai corenta si reusita in momentul de fata la noi.

Bineinteles ca toate modelele si practicile de mai sus, se pot aplica doar de catre cei care pot sa le sustina, pe cat se poate in mod unic si diferit fata de competitorii lor, fara sa fie acuzate de ceea ce in vest are deja numele de „greenwash”, false si nejustificate pretentii de green marketing.

O alta concluzie interesanta a artocolului este ca actuala recesiune nu a oprit evolutia marketingului focsat pe probleme de sustenabilitate ci doar a schimbat regulile jocului in ce pribeste relatia dintre acest preocupari si costurile pe care le genereaza iar vestea buna este ca o astfel de abordare nu este neaparat mai scumpa ci , dimpotriva, poate genera semnificative reduceri de costuri.

Intr-adevar, putini clienti sunt dispusi sa plateasca in plus pentru asta insa companiile care vor gasi modalitati intelegente de a dezvolta variante sustenabile ale produselor lor vor crea zone semnificative de diferentiere, la aceleasi costuri, fata de competitorii lor.

After Hours: MOTZhours. La Green Hours

2009-06-30T01:59:00.000-07:00

Nu-i un eveniment de marketing. Ci de ... dupa marketing. Este doar un eveniment cultural proudly supported by More Marketing Solutions. Adica after hours, la Green Hours, sa va bucurati de MOTZhours.

Asadar, repetam ce, cand, unde si cum:

Duminica, 5 iulie, incepand de la ora 20.00, la Green Hours se intampla un eveniment unic, special si inedit: MOTZhours. Muzici si filme cu si despre motii din muntii Apuseni.

O ocazie rara:
- Sa ascultati tulnicul, cum suna manuit de
tulnicareasa Mariana Gligor - laudata, premiata si apreciata peste tot in tara si
straianataturi; se spune ca vibratia tulnicului vindeca boli: veniti si sa va tamaduiti :-)
- Sa-i vedeti pe moti, Apusenii, batranii mesteri si artisti tulnicari
intr-un scurt metraj al regizorului Marian Crisan, laureat cu Palme d’Or la Cannes in 2008, in PREMIERA, in Bucuresti;
- Sa vedeti si auziti “O ocazie rara”, un spectacol cu FloriMan: Mircea Florian, DJ Vasile si VJ Tom, featuring Mariana Gligor
- Sa gustati palinca si oaresce bucate motzesti.
MOTZhours este un proiect MOTZart, inchipuit si mosit de Mircea Florian si
Uniunea Muntii Apuseni ca sa lase arta motilor sa circule viu si liber pin tara si prin lume ,
sa vorbeasca si sa se interescteze cu alte locuri, oameni si generatii. Evenimentul este gazduit de Green Hours si organizat de Uniunea Muntii Apuseni si Fundatia Mircea Florian cu sprijinul More Marketing Solutions, www.marketingsolutions.ro.Intrarea costa 20 RON ( 15 RON pret redus pentru elevi si studenti).

Daca vreti si puteti sa ne fiti alaturi ca MOTZfriends si sa fiti siguri ca aveti loc la o masa cat mai aproape de scena si ecran, sunati pentru rezervari la 0722 234 356 .

Sper sa ne vedem acolo :-)

Promotiile: ce functioneaza si ce nu

2009-06-23T23:33:00.000-07:00

Un eveniment binevenit dedicat promotiilor, va avea loc pe 9 si 10 iulie la Rin Hotel, parte a SMARK KnowHow Series, inaugureaza o serie de evenimente necesare dedicate comunitatii profesionistilor de marketing din Romania.

Felicitari celor de la Realitatea Catavencu pentru initiativa si speram sa persevereze.

Maine se merge la Ro New Media 2009

2009-06-15T10:42:00.000-07:00

La editia din acest an a conferintei Ro New Media , la care vor participa un numar impresionant de specialisti din strainatate pe langa cei de la noi care ne pot aduce si ancora mai ferm pe taramul realitatii new media romanesti, veti putea gasi raspuns la foarte multe intrebari.

Ce deosebeste o campanie online eficienta de una facuta „ca sa fie”?
Cum se declina inteligent pe web o campanie offline?
Care e secretul marketingului viral reusit? Cati bani merita o campanie online?
Care sunt principalele instrumente de promovare in spatiul virtual?
Cine sunt tintele si care au fost, pana acum, cele maide succes campanii online? Cat de penetrante sunt, de fapt, campaniile pe internet?

Ce modele de afaceri funcţionează în prezent in mobile web?
Cum reacţionează consumatorii la ofertele de produse noi primite direct pe telefon, prin sms sau online?
Cum poate fi folosit Internetul mobil si tehnologiile 3G la capacitatea maxima, pentru a capta atentia unui public captiv si interesat de tot ce e nou?
Ce este si cum poate fi folosit Digital Signage in mixul de comunicare?

Comentarii si postari in blogosfera de la editiile trecute gasiti aici.

Veniturile a 4 din 10 romani au fost influentate negativ de criza

2009-06-15T06:47:00.001-07:00

Veniturile a 4 din 10 romani au fost influentate in mod negativ de criza in luna martie, cel mai mare impact fiind inregistrat asupra veniturilor extra-salariale, precum bonusurile sau comisioanele, arata un studiu al companiei de consultanta GfK.
Astfel, 21% din populatie a resimtit scaderea acestui tip de venituri.

Potrivit studiului GFK , cea mai dificila situatie se resimte in randul independentilor, micilor patroni si liber profesionistilor, mai mult de jumatate dintre ei au veniturile in scadere si, in total, doua treimi dintre ei afirma ca au o situatie financiara in declin. Pe langa diminuarea veniturilor extra-salariale, alte consecinte care s-au manifestat sunt incasarea cu intarziere a salariului sau chiar scaderea lui, ambele fiind resimtite de catre 9% din populatie.

Cu toate acestea, pentru 60% dintre romani situatia financiara a familiei este caracterizata prin afirmatia "cu veniturile noastre abia reusim sa ne acoperim cheltuielile curente", ponderea lor fiind in crestere fata de aceeasi perioada a anului trecuta (53%). In plus, a scazut proportia celor care economisesc cu cinci puncte procentuale fata de anul precedent, ajungand la 17% in luna martie 2009.

Informatiile provin din GfK Omnibus, studiu realizat lunar, fiind reprezentativ pentru populatia Romaniei in varsta de 15 ani si peste. Esantionul este format din 1.000 persoane din zona urbana si rurala. Cercetarea s-a realizat simultan in 9 tari din Europa.

Pe site-ul GFK, aveti acces la o arhiva cu informatii de presa bogate prinvind studiile si cercetarile companiei

Marketing cu...filme

2009-06-09T07:04:00.000-07:00

Se face marketing cu filme? Nimic nou sub soare. S-a facut si se face marketing de succes cu filme in multe feluri, de la product placement la branding de tara. Cum poti face branding de tara cu filme? Cat de mult si cat de bine? De la Zorba Grecul la Australia si , de ce nu , la oricare dintre ecranizarile dupa faimoasa carte a lui Bram Stoker, filmele care creioneaza puternic o tara, un loc, o destinatie, indiferent de cat de mult le-au laudat sau demolat criticii , nu raman fara efecte pentru prosperitatea turismului in locurile respective.

Ultimul film in care joaca Nia Vardalos, "My Life In Ruins" lansat si la noi incepand de saptamana trecuta, promoveaza coerent o Grecie in care iti vine sa te duci, macar in speranta ca o sa-l intalnesti daca esti femeie pe barbosul care se transforma in Fat Frumos , fara importanta cat de previzibil sau ca o sa-ti faci nevasta sa nu mai bombane si chiar sa zambeasca o saptamana, daca esti married male. Nu mai conteaza daca unii critici importanti fac filmul zob. Spectatorii reactioneaza cu fervoare: e OK, mie mi-a placut, e un film usor care te relaxeaza, arata o Grecie pe care o vezi cu placere. Foarte inspirat, again, pentru partea de marketing de tara este coerenta afisului cu filmul din 2008 "Mamma Mia" care o avea protagonista pe Meryl Streep si a carui actiune era plasata tot in Grecia. Doar trailerul celui din urma film a avut aproape 1,5 milioane vizualizari iar cel care avea si soundtrack-ul "Dancing Queen" 3 milioane.

Multi critici dezamagiti teribil de film spun ca nu face deloc bine turismului. Ii reproseaza ca arata greci lenesi, delasatori, mincinosi, hoteluri cu conditi proaste si personaje care mai degraba vor sa pacaleasca turistii decat sa-i ajute. Cine nu stie asta? Se intampla asta si in Grecia, ca peste tot. Important e ce se mai intampla pe langa asta. Suntem in epoca in care lumea nu mai crede in one sided information, indiferent de unde, in ce forma sau pe ce canal ar veni. E OK sa spui: poti fi pacalit la shopping, poti sa dai peste un ospatar care te fura dar ... dar .. dar. Daca urmeaza ceva atractiv si credibil dupa dar, nu poate fi decat in regula.

Eu cred ca filmul "My Life In Ruins" face mai mult bine turismului din Grecia decat ultima campanie oficiala , "A Masterpiece that you Can Afford" si intr-un mod mai credibil. Iar daca ne uitam ce se intampla la noi, ultima lor campanie este departe de orice am facut noi vreodata in calitate si profesionalism. Asa, ca sa ne amaram putin.

Articole interesante despre brandingul Greciei gasiti si pe blogul Branding Greece.

Statusul YM, Google si Skype pe post de reclama

2009-05-31T08:45:00.001-07:00

A aparut prima retea de reclama pe statusuri YM, Google si Skype, pusa la punct de catre Alin Zainescu si inca doi tineri intreprinzatori. Detalii despre planurile, termerile si strategia la start in MoneyExpress. “Daca 10.000 de oameni cu cate 80 de prieteni diferiti pe messenger pun o reclama in loc de status, asta inseamna ca reclama e vazuta de 800.000 de oameni” - spune Stefan Szakal, unul dintre fondatori.

Oferta pentru advertiseri arata cam asa:
150 Euro pentru 500 de click-uri, 30centi/click
270 Euro pentru 1000 de click-uri 27centi /click
480 Euro pentru 2000 de click-uri 28centi/click

La pachete de peste 2000 de Euro , firma promite o campanie adaptata cerintelor fiecarui client.
Targetarea se poate face geografic, in functie de sex, varsta si interese.

Ideea este ingenioasa, calculul provocator pentru toti marketerii care isi vad clientii "scapand" canalelor de publicitate traditionale, pentru cei care targeteaza tineri, pentru afaceri de nisa care pot beneficia de avantajele retelelor sociale. Mesajul ar putea beneficia si de capitalul de incredere pe care il ofera "sursa": un prieten, o cunostinta pe care te poti baza, al carui sfat il urmezi.

Limitele sunt insa la fel de multe:
- ajungi la un numar limitat de oameni. Cate dintre segmentele pe care un advertiser si le-ar putea dori vor fi atinse astfel?;
- poti alege dupa un numar redus de criterii de segmentare. Nu stii cat castiga "pimperul", cat cheltuieste pe diverse categorii, ce-si doreste cu adevarat ( ok, teoretic avem o segmentare pe interese dar ce ne spune asta de fapt?);
- grad redus de acuratete a datelor disponibile: o multime de conturi fictive, persoane cu mai multe aliasuri, date eronate introduse la crearea contului;
- posibilitate de frauda, rata mare de "vanatori de recompense" la click
- cam scump pentru dezavantajele de mai sus;

Oricum, foarte buna ideea, simpatic site-ul asa ca sa-i lasam timp sa creasca. Sa ne bucuram ca daca e din ce in ce mai greu pentru marketeri sa comunice cu clientii, vedem ca se lucreaza la solutii din ce in ce mai ingenioase. Status Pimp are si blog asa ca stati aproape sa vedeti cum evolueaza.

Feriti-va de miturile social media

2009-05-26T22:52:00.000-07:00

Dupa un entuziasm exagerat in legatura cu posibilitatile si impactul campaniilor social media, era vremea sa se ajunga si la atitudini mai nuantate, la o analiza mai lucida a limitelor acestora si chiar la o abordare critica a rolului pe care pot sa-l aiba in ansamblul strategiei de marketing a unei companii. Ceea ce parea adventul comunicarii de marketing pentru unii, se dovedeste limitat ca reach pentru marea masa a companiilor, poate atinge segmente limitate de public si nu in ultimul rand, prezinta suficiente pericole. Instrumente care pot completa sau sustine cu succes un plan bine gandit si articulat, nu pot insa tine loc de strategie.

Explozia blogurilor si a communicarii pe Twitter, de exemplu , combinate cu lipsa de discernamant sau indiscretii ale angajatilor a provocat deja suficiente probleme unora. A devenit rapid cunoscut cazul PR Account Managerul-lui de la Ketchum Public Relations care comenta pe Twitter ce ingrozitor e orasul in care isi avea sediul clientul sau. Este motivul pentru care au aparut deja coduri si reguli interne in marile companii despre cum trebuie sa-si desfasoare angajatii activitatea pe blog sau pe retelele sociale.

Intr-un articol din Business Week, Gene Marks inventariaza critic si poate putin prea acid principalele mituri legate de social media. Intr-o perioada in care de la Unliver la mici companii , toti cresc resursele alocate pentru social media, iar mai ales pentru cele mici asta inseamna un efort foarte mare, nu strica sa ne intrebam inca o data de ce investim timp si bani in social media si la ce ne foloseste.

Gene Marks inventariaza 5 mituri ale social media:
1. Social media e gratis - nu e deloc; mai ales pentru companie mica pentru care timpul e o resursa pretioasa, cineva va avea niste sarcini suplimentare; e important de stiut daca merita investit efortul;
2. Social media iti aduce clienti - nu neaparat; cine sunt utilizatorii de social media? in mare parte tineri, adolescenti; oricum, depinde enorm de domeniul de activitate, as adauga eu, de produsele si serviciile pe care le vinzi; in cazul unor produse de high involvement daca un demers de tip social media ajuta , nu este suficient;
3. Trebuie sa fii prezent pe toate site-urile mari - si aici, less is more; narrow targeting better;
4. Social media este pentru marketing - probabil ca aici autorul vrea sa zica vanzari; din experienta companiilor pe care le cunoaste, aceste demersuri ajuta mai degraba pentru cresterea calitatii serviciilor: informatii utile si prompte, identificarea problemelor clientilor, loialitate, etc. , adica tot marketing as zice eu :-)
5. Social media sunt viitorul: gresit, ni se argumenteaza cu cifre de audienta care arata scaderea traficului unor retele precum facebook sau Twitter si exemple de site-uri la moda candva care acum se inchid; poate ca networkingul social este un fenomen permanent dar nimic nu garanteaza ca jucatorii de azi vor fi si cei de maine.

Greseli pe timp de criza

2009-05-25T06:44:00.000-07:00

Un articol care merita citit trece in revista in urma unui sondaj Business Standard greselile pe care le-au identificat sau le recunosc managerii pana acum pe timp de criza. Intarirea echipelor de vanzari si marketing este o masura ce trebuia luata mai dinainte pentru ca in vremurile acestea echipa de vanzari este cel mai important pilon, dupa parerea Mariei Grapini de la Pasmatex.

Ce-i datoreaza marketingul lui Darwin sau de ce sa nu va fie teama de competitie

2009-05-24T08:54:00.000-07:00

Intr-un vechi articol din Harvard Business Review, profesorul Bruce D. Henderson argumenta de ce biologii ar putea ghida mai bine afacerile decat economistii. Teoriile acestora din urma in legatura cu competitia in afaceri sunt atat de simpliste si sterile ca aduc mai multe piedici decat lumina. Schema lor de referinta este "competitia perfecta", o totala abstractiune care n-a existat si n-ar putea exista niciodata.

Asadar, este mai practic si mai instructiv sa ne uitam la biologi. In 1934, profesorul Gause de la Universitatea din Moscova, cunoscut drept "parintele biologiei matematice", publica rezultatele unui set de experimente in care doua protozoare identice erau lasate intr-o sticla cu o cantitate egala de hrana. S-a observat ca daca animalutzele erau diferite, puteau supravietui si evolua impreuna. Daca erau din aceeasi specie, nu. Concluzia: niciodata doua specii nu pot coexista daca isi castiga existenta in acelasi mod.

Competitia a existat inainte de strategie, spune Bruce D. Henderson. A inceput cu viata insasi. In milioane de ani, o retea complexa de relatii competitive s-a dezvoltat. Azi, mai mult de un milion de specii distincte au fost identificate, fiecare dispunand de un avantaj unic in a concura pentru resursele de care are nevoie. Care este factorul care explica aceasta abundenta? Varietatea. Cu cat este mai variat mediul, cu atat este mai mare numarul variabilelor semnificative care pot da fiecarei specii un avantaj unic. Bineinteles, cu cat e mai bogat mediul competitiv, cu atat mai mare numarul potential al competitorilor si mai severa competitia. Aici intervine teoria selectiei naturale a lui Darwin. Rezista cei care se adapteaza mai bine.

Evolutia decide cine supravietuieste si cine este scos din joc, atat in business cat si in jungla. Exista insa o deosebire majora: strategii de business isi pot folosi imaginatia si logica pentru a accelera efectele competitiei si schimbarile. Cu alte cuvinte, imaginatia si logica fac posibila strategia.

Poate fi planificata evolutia? Pai asta este de fapt si scopul strategiei: cautarea deliberata a unui plan de actiune care va dezvolta un avantaj competitiv. Pentru orice companie, cautarea este un proces repetat care incepe cu identificarea celor care i se aseamana. Cei mai periculosi competitori sunt cei care-ti seamana cel mai tare. Diferentele intre tine si competitorii tai formeaza baza avantajului tau competitiv.

Ar fi minunat sa vedem din ce in ce mai multa concurenta in care jucatorii sa mizeze pe diferenta, pe cum pot crea altfel valoare inovand, iesind din tiparele pietei, depasind stereotipurile concurentilor. Cum spune profesorul , care-si intituleaza articolul "Originea strategiei", luati asta ca o lectie de strategie.

Ilustratie: Werner Horvath

10 imperative de marketing de criza de la Peter Fisk

2009-05-19T01:32:00.000-07:00

Daca tot vine din nou Peter Fisk la Bucuresti si pentru ca modele de succes in 3,4, 7 , 10 sau 20 de pasi, puncte si reguli raman utile desi suprasimplifica si sunt departe de a fi exhaustive. Fara sa fie niciodata niste retete infailibile in orice business si pentru oricare situatie, cu eterna limita a lui "usor de zis, greu de facut", un checklist al prioritatilor oricarui business sau organizatie cu aceasta lista nu poate fi decat binevenit.

Asadar, cele 10 imperative pentru a nu pierde contactul cu clientii pe timp de criza sintetizate de P. Fisk ar fi:

Concentreaza-ti atentia spre “cei mai buni” clienti – cei care doresc sa colaboreze cu firma ta si care aduc profituri in urma serviciilor contractate.
Cerceteaza prioritatile lor aflate in schimbare – prioritatile clientilor se schimba in timpul unei crize asa ca afla ce conteaza pentru ei acum, ce este si ce nu este esential pentru ei
Dezvolta propuneri mai relevante – vino in intampinarea nevoilor clientilor intr-un mod mai specific, de exemplu prin combinarea mai multor produse cu scopul de a rezolva anumite probleme
Comunica pe cai relevante – recesiunile sunt mai putin legate de “individualism, aer liber si aventura” si au mai multe in comun cu “familia, casa si siguranta”
Serveste-i intr-un mod mai personal – te ajuta sa-i intelegi mai bine si sa faci ceea ce conteaza mai mult pentru fiecare client in parte
Cladeste relatii, nu tranzactii – nu ii aglomera cu oferte care sa fie doar simple reduceri de pret (e numai o risipa de bani din partea ta).
Fii empatic la suferintele lor – fa mai multe pentru ei, de exemplu ajuta-i cu termene de plata mai favorabile sau prin adaugarea unui nou produs sau a unui nou serviciu
Conecteaza-i cu alti clienti – adauga mai multa valoare business-ului tau conectand clienti care se aseamana in modul de gandire – atunci cand consumatorii au in comun un sport sau o alta pasiune, afacerile au in comun idei si oportunitati
Continua sa comunici cu ei – este foarte usor sa uiti de clienti pe timp de criza – tocmai acum ei au nevoie de suport si reasigurare – newslettere regulate, distribuite ieftin prin SMS sau prin email te ajuta sa pastrezi legatura
Energizeaza-ti clientii! – traim intr-o lume dura in care increderea a ajuns la un minim, mass-media e plina de stiri negative – ofera clientilor un motiv sa zambeasca, sa fie fericiti si sa vorbeasca despre ceva pozitiv.

Brand de tara romanesc: recuzita pentru cavalerul inexistent

2009-05-15T07:54:00.000-07:00

Nu trebuie sa fii mare specialist ca sa-ti dai seama ca cei 70 de milioane care se liciteaza acum pentru brandul de tara vor fi alti bani aruncati de guvernul Boc pe Apa Sambetei.

Mai grav mi se pare ca discutiile si tamtamul recent pe tema asta nu fac decat sa compromita ideea de branding si marketingul bine facut in general. S-a scris mult si bine , s-au facut glume, bancurile existau deja. Ultima isprava cu imnul turistic ii facea pe buna dreptate pe cei de la Dilema sa noteze ca turismul romanesc seamana din ce in ce mai mult cu Cavalerul inexistent al lui Calvino. Are principii, reguli de onoare, dorinta de lupta, blazon , sete de glorie dar ii lipseste trupul.

Dincolo de opinii si glume, comentariul unui profesionist cum e Mihai Ghyka e suficient si necesar pentru a nu arunca marketingul in derizoriu si a le reaminti unora ca avem si noi profesionisti care stiu ce trebuie facut pentru Romania. Doar ca acestia nu sunt la guvern.

Ce ar trebui facut pentru brandul de tara? Totul, spune Mihai Ghyka , incepand de la o pozitionare strategica clara si distincta a tarii pana la campania de comunicare. Cateva idei din textul care trebuie citit integral:

- sunt patru domenii ale brandingului de natiune: turismul, investitiile straine, exportul, dar si „mandria nationala". Un branding intern fara de care nu se poate construi ceva viabil in exteriorul tarii. ( Sunil Gupta, Directorul catedrei de marketing de la Harvard Business School)

- in privinta tarilor tinta carora trebuie sa se adreseze campania de branding national, profesorii americani sunt unanimi. Tarile in care Romania are deja o imagine defavorabila trebuie evitate. E greu si extrem de costisitor sa schimbi perceptii negative existente.

- brandingul de tara e un lucru bun, dar inutil, atata vreme cat strategia tarii nu e bine definita - clara, unica, coerenta.

No comment.

Peter Fisk revine in Romania

2009-05-07T06:43:00.001-07:00

Peter Fisk, autorul cartii "Marketing Genius" revine in Romania. Conferinta: vineri 22 mai, la Sofitel. Detalii pe AdPlayers.

14 milioane de spectatori la Orange Film

2009-05-06T08:59:00.000-07:00

Oferta Orange Film a fost utilizata de 14 milioane de ori in Anglia de la lansarea ei acum 5 ani.

Cu o medie de 300 000 de spectatori pe saptamana, promotia Orange a jucat un rol vital in fidelizarea clientilor, care au economisit astfel aproximativ 30 milioane lire sterline. Filmul joaca un rol central in preocuparea Orange de a oferi si diverstisment clientilor sai iar promotia a ajutat compania sa-si consolideze pozitia de sponsor lider in industria filmului in Anglia.

Orange a folosit recent aceeasi idee pentru a demara o promotie similara cu Pizza Express.

Atitudinea ca strategie de marketing

2009-04-11T22:21:00.000-07:00

Ultima campanie Radio Guerilla, "Atlas de mitocanie urbana", nu mai e o noutate si nu cred ca a trecut neobservata. Nu trebuie sa fii ascultator impatimit de radio Guerilla ca sa remarci campania foarte bine facuta, puternica, simpatica si inteligenta. Mitocania urbana endemica devine instrument de marketing prin stimularea unei guerille de ascultatori sa-i semnaleze simptomele. Guerilla isi fidelizeaza in general ascultatorii prin apel status. In cazul asta, radioul nu-si fidelizeaza numai o baza de ascultatori capitalizand pe o nemultimire si revolta care atinge deja o masa critica dar isi extinde clar audienta prin tactici interactive si executiile excelente atat audio cat si pe print. Campania cu un puternic continut viral si cu instrumentele necesare la purtator adica pe sectiunea de site dedicata a depasit cu siguranta potentialul unei campanii clasice. O simpla cautare pe Google arata un numar record de reactii in web si postari pe blogguri cu o audienta care o depaseste pe cea paginii dedicate de pe eliberadio.ro. Atlasul de mitocanie urbana si-a gasit si un sponsor pe masura, un brand care stie sa profite de campanie si cu care are afinitate maxima: Zaraza. Guerilla arata cum campanii intelegente focusate pe brand pot aduce valoare companiei. Mai ales in media, unde brandul si reafirmarea valorilor lui joaca un rol esential in succesul pe termen lung.

Studiu despre utilizarea Internetului in Romania

2009-04-10T00:22:00.001-07:00

Check out this SlideShare Presentation:

Studiu despre utilizarea Internetului in Romania

View more presentations from manafu.

Marketingul de vin bun cu rabdare se face

2009-04-07T08:46:00.000-07:00

Daca va intrebati in preajma sarbatorilor de Pasti ce sa puneti pe masa si sa aflati ca bonus ce poate face un marketing intelegent pentru vinul romanesc, va recomand revista Vinul.

Un marketing de succes al vinului romanesc intr-o tara de bautori de bere dar intr-o piata internationala cu concurenta acerba, in care interesul pentru vinurile romanesti este scazut are nevoie bineinteles, in primul rand de sprijin pentru productia ca la carte a vinurilor romanesti: educatie, investitii si sprijin pentru recuperarea soiurilor de vin autentic romanesti si bineinteles, ulterior, resurse consistente pentru a-l promova in tara si in lume.

Facuta cu drag, rabdare si pasiune, revista Vinul aduna din 2002, de cand s-a infiintat un numar impresionant de materiale, interviuri, informatii si analize documentate din industrie. Varianta online, care aduna si intreaga colectie a revistei in format pdf e vie, prietenoasa si bogata: informatii bogate si bine organizate de informare si educare ( o harta a vinurilor romanesti, publicatii despre vinuri, "Invata sa fii connaisseur", vinul si sanatatea, vin si gastronomie, recenzii de vinuri, bloguri, concursuri si alte rubrici gandite si din ratiuni de marketing si care fac tare bine cum ar fi "Oameni si vinuri" , interviuri si evenimente care aduc vedete, personalitati sau jurnalisti in relatie cu vinul ( Ioan T. Morar, H.R. Patapievici) care nu fac altceva decat sa creasca interesul si numarul de fani ai vinului in Romania. Revista online are 50 000 vizitatori unici pe luna.

Un sprijin mai mare pentru marketingul vinului din Romania ar fi o foarte buna investitie la sustinerea brandului de tara.

Audienta meciului Romania Serbia

2009-03-30T07:44:00.000-07:00

Meciul de sambata, România-Serbia, si care a concurat neloial :-)) Ziua Pamantului programat a făcut pentru Antena 1 un rating de 21,7 puncte adica 2.504.000 telespectatori pe urban, ceea ce a însemnat o cotă de piaţă de 44,3%.

Update: audienta solo spoturilor din timpul meciulu, fata de un spot din pauza meciului a avut o audienţă medie de 1,2 milioane de telespectatori :

Pepsi (ora 21.06) – 2,67 milioane telespectatori
Sânge de taur (ora 21.17) – 2,64 milioane
Pepsi (ora 21.56) – 2,16 milioane
Aplalux (ora 22.26) – 2,63 milioane.

Mai multe in Pagina de media.

Resurse cu si despre branding

2009-03-22T11:14:00.000-07:00

Cateva linkuri cu resurse, interviuri , opinii si studii de caz pentru cei interesati de branding:

Branding Strategy Insider: un blog de branding consistent cu categorii din aproape toate ariile brandingului: brand equity, brand essence, brand architecture, brand stretching, brand identity, brand loyalty, etc.

Building Brands: exemple, arhive cu resurse web, cronici de carti pe subiect.

Articole si interviuri cu Wally Olins ca unul dintre oamenii care stie cu ce se mananca brandingul. Pentru ca dincolo de ubicuitatea brandurilor si a brandingului, putina lume stie despre ce e vorba. Subiectul este confuz si...confuzeaza. In plus, o spune si o scrie simplu, fara fason fara jargon, cu exemple si cu mult umor:-). de exemplu: "A brand is simply an organization , or a product , or service with a personality. So why all the fuss?"

Brandient: branding bine facut si la noi in Romania. Articole, opinii si exemple legate de campaniile dezvoltate de companie.

Marketingul este un instrument de a investi in cresterea unei afaceri

2009-03-20T00:34:00.000-07:00

Marketingul este un instrument de a investi in cresterea unei afaceri, spune Dinu Patriciu intr-un interviu recent in revista Capital.

Dupa investitii de zeci de milioane de euro in trustul de presa Adevarul, Patriciu declara ca a fost pentru prima dată când în media românească s-a făcut o investiţie bazată pe o strategie, pe un concept şi pe o dezvoltare coerentă. Nimic nu se poate face fără bani. Daca nu ar fi investitiile in marketing, trustul Adevarul ar fi deja profitabil.

"Filosofia pe care îţi construieşti produsul este complementară cu viziunea de marketing. Astăzi trebuie să-ţi cucereşti clienţii, să-i găseşti şi să-i cucereşti. Nu să aştepţi să îţi iasă în drum. " - spune Dinu Patriciu.

Poti cuceri pe oricine daca bugetul de marketing este suficient de mare si publicitatea e buna dar numai daca marketingul este facut cu inteligenta si viziune.
Daca o tine asa, urmatorul produs editorial al trustului poate fi "Patriciu on marketing" :-)

Declaratii pompoase si marketing zero

2009-03-19T23:57:00.000-07:00

Ce-i trebuie turismului romanesc in ruina? Tichie de margaritar.
Ultima declaratie ministrului de profil la Targul de Turism care se intampla inca la Romexpo aminteste de poezelele subversive de pe vremea lui Ceausesc: "N-avem paine, n-avem carne/Dar avem Canal/Sa se plimbe cu barcuta/Ceausescu si Lenuta .

Suma vehiculata de multa vreme trebuia in sfarsit pusa la bataie si "justificata" cu un pompos jargon de marketing si cum se poate altfel, cu "brandul de tara". Nu trebuie sa fii mare specialist in marketing sa-ti dai seama ca inainte sa lansezi cu surle si trambite brandul, tara asta si turismul trebui sa aiba o strategie si ca daca de discutii despre brandul de tara nu am dus lipsa niciodata, o strategie de marketing lipseste cu desavarsire.

Normal ca un astfel de mod de a aborda problema da apa la moara la tot felul de personaje sa-si dea cu parerea si la declaratii populiste cum ca pana la urma problema cu brandul de tara poate fi rezolvata de orice baieti de pe plan local cu maximum 10 000 de Euro.

Programele serioase de marketing turistic si pentru care exista deja 150 mil de Euro alocati de la UE nu au inca nici o sustinere reala.

Cateva exemple despre cum si-au construit altii brand de tara, in materialul lui Adrian Barbulescu care sesizeaza lipsa clarificarii identitatii Romaniei ca problema nerezolvata, dupa care poti sa pornesti licitatii pentru brandul de tara. Un comentariu frumos al simonei, la acelasi material: "Totul se reduce la marketing, stiinta ce noua ne lipseste chiar si dupa 20 de ani de revolutie, dupa mii de seminarii si workshop-uri cu tot felul de guru sau de guristi in marketing si dupa inflatia de specialisti in de toate".

Doar cateva discutii vechi dar inteligente pe tema .

Conferinta pe strategii de marketing

2009-03-19T13:28:00.000-07:00

Un eveniment de marketing mai rar din pacate se intampla pe 31 martie la Bucuresti si prima dintre conferintele organizate de East Eurolink in Romania!

Marketing pe Twitter

2009-03-13T03:42:00.000-07:00

Wall Street Journal a publicat recent un simpatic articol depre cum sa comunici pe Twitter si cum sa-l folosesti ca instrument de promovare persoanala prin care sa-ti castigi fani dar si cum sa faci astfel marketing si pentru altele decat propria persoana.

Julia Angwin pare ca- si descrie cu umor propria experienta de utilizator dar explica nuantat multe dintre comportamente si motivatiile ale utilizatorilor de Twitter si mod de functionare al serviciului.

De exemplu, pe Twiter nu existi fara "followers" - termen mai "cinstit" decat acela de prieten cum spune o actrita de comedie citata in articol- fara fani care se aboneaza sa-ti citeasca mesajele iar relatiile nu sunt mutuale ca pe alte retele. Daca esti follower-ul cuiva nu se aplica insa si reciproca. Asta inseamna ca trebuie sa ai ce sa spui, sa ai opinii bine articulate sau aduci mesaje controversate sau noutati. Cum te gaseste in cazul asta lumea? Prin afinitate cu subiectele de care scrii. Serviciul are o functie de cautare excelenta si lumea a inceput sa-l foloseasca pentru a afla informatii din zonele care ii intereseaza.

Twiter este tocmai de asta diferit si un instrument de marketing aparte pentru a atinge niste publicuri intr-un moment de fragmentare tot mai accentuata a audientelor. Tot mai multi oameni vorbesc despre tot mai multe lucruri din ce in ce mai diferite. Twiter iti permite sa vorbesti cu ei. Serviciul are o crestere spectaculoasa la nivel mondial, de la 1,2 mil. utilizatori cu un an in urma la 6 mil. de utilizatori unici/luna in prezent.

In Romania, reteaua are aproximativ 2500 de utilizatori, dupa estimarile facute de Cristian Manafu, majoritatea in Bucuresti.

Dracula reloaded - marketing turistic made in Romania

2009-03-13T02:46:00.000-07:00

Elena Udrea a descoperit, in sfarsit , ca Dracula are potential , dupa ce declarase acum o luna contrariul.

De ce oare unele lucruri atat de simple sunt atat de greu de inteles? Faptul ca nu s-a facut nimic cu Dracula pana acum , ca proiectul a fost sufocat in fasa in lipsa unei planificari adecvate nu inseamna ca nu se poate face treaba buna. Despre cei 75 milioane de euro care vor fi pusi la bataie pentru brandul de tara am tot auzit. Totusi ce se va face concret pentru asta?

Cu proiectul Dracula s-au pierdut ani de zile cu declaratii multe, razboaie inutile, planificare strategica lipsa si evident succes zero. CNN prezenta in 2001 ideea drept o oportunitate care ar fi putut fi chiar "Romania's lifeblood" si o solutie de a aduce venituri si locuri de munca in zona defavorizata a Sighisoarei. Abandonarea proiectului n-a mai mirat pe nimeni intr-o tara care nu pare sa inteleaga insa ca potentialul urias al unui proiect nu-i si garanteaza reusita. Unde ai identificat potentialul, munca abia incepe.

Criza grabeste maturizarea pietei romanesti

2009-03-08T00:57:00.000-08:00

Bogdan Naumovici despre Bogdan Naoumovici, despre publicitatea care da solutii de comunicare la probleme de business si nu produce simple idei traznite, despre posibile strategii de criza, despre ce avantaje aduce un mix bun de marketing, despre sistemul de compensare a agentiilor de publicitate si viciile si limitele lui, despre efectele actualei crize asupra industriei de media si comunicare si multe altele intr-un interviu excelent facut de Dan Popa in revista Piata si la care raspunsurile sunt date deschis, competent si cu suficient umor, desi e criza :-). "Cand batalia incepe sa se dea pe 1% sau 2% din piata, incepe prudenta. Incepe cercetarea, incep indeciziile, trece vremea foamei si incepe vremea fricii" spune BN, despre care - daca mai e cineva care nu-l stie- va gasi destule detalii in interviu.

Greierii produc de 5,5 din PIB. Daca sunt incurajati

2009-03-01T11:17:00.000-08:00

Imi moralizam ieri un prieten si coleg, creativ si copywriter ca-i lenes, io dandu-mai furnica. "Numai greierii creeaza", imi raspunde prompt. Daca greierii nu si-au clarificat inca pe deplin statutul , nu si-au inchegat si profesionalizat pana la capat breslele, trebuie sa recunoastem ca nu canta degeaba.

Industriile creative au reprezentant in 2008 peste 5,5 % din PIB. Mai mult decat transporturile. Mai mult dect hotelurile si restaurantele. Comparabil cu mineritul si constructiile. Detaliile , cate exista, Romania libera . Studiul dat publicitatii de Centrul pentru studii si cercetari in domeniul culturii sustine cu cifre ceea afrimatia ministrului Paleologu de la inceput de mandat si anume ca industriile creative si cultura pot contribui semnificativ la produsul intern brut.

Sa speram ca studiul, care s-a oprit undeva in 2005 va continua. George Onofrei intreaba ironic in Suplimentul de cultura cine il aduce in zilele noastre pe ministrul culturii luand la bani marunti chestionarul care a stat la baza studiului si metodologia.

Mi se pare insa important ca acum la inceput de criza, Ministerul si noul sau ministru de la care asteptam multe sa sustina industriile creative si nu sa le inghete elanul.

La inceputul acestui an, ca marketer de proiecte culturale am vazut oportunitati imense in programele de finantare lansate de Ministerul Culturii si chiar am lucrat la cateva proiecte de finantare impreuna cu parteneri si clienti. Un comunicat aproape siderant al Ministerului, nu lipsit de oaresce simt al umorului anunta insa la scurt timp ca programele respective au fost inchise. Din categoria, "va sunam noi".

Tocmai ca urmare a crizei, inca la debut in Romania, ministerul trebuia sa gestioneze aceste programe in asa fel incat sa sprijine breselele creativilor si a managerilor culturali care nu au beneficiat de un exces de sustinere nici in vremuri economice mai roz. Trag nadejde ca se va schimba ceva curand.

Oferte de marketing criza

2009-02-25T07:27:00.001-08:00

Si companiile noastre au inceput sa lanseze oferte de criza, multe din pacate doar pe hartie . Cateva opinii ale More Marketing Solutions intr-un material publicat azi de Frontnews
http://www.frontnews.ro/social-si-economic/companii/super-oferte-doar-pe-hartie-scumpirile-pentru-masini-case-si-turism-cosmetizate-de-afaceristi-24805.

Romania va iesi din criza foarte sifonata si cel mai devreme in 2010

2009-02-24T22:24:00.000-08:00

Romania va iesi din criza foarte sifonata , cel mai devreme in 2010

Intr-un interviu in "Adevarul", Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata spune ca criza va dura iar consumul pe datorie este una dintre principalele cauze ale crizei in Romania, o criza externa suprapusa pe una externa si ca toate sectoarele economiei vor fi afectate. http://www.adevarul.ro/articole/liviu-voinea-economia-trebuie-stimulata-nu-franata.html.

Criza creste miza

2009-02-21T00:10:00.000-08:00

Scriam intr-o revista la inceput de an despre marketingul anului 2009 si cel mai la indemana in contextul crizei erau exemplele legate de strategia de tara pe care le ilustram constiincios si scolareste cu referinte si citate. Ajungand invariabil la Michael Porter, spuneam ca strategia poate salva nu doar companii, ci si tari si cum unele stiu ce trebuie sa faca si altele nu.

Pe timp de criza, nu doar companiile dar si tarile au nevoie de o strategie inteligenta de marketing. Intr-o perioada din ce in ce mai putin fasta pentru turismul mondial, afectat si el inevitabil de scaderea resurselor disponibile pentru calatorii, Ucraina si Turcia au devenit destinatiile de top al Europei, prima ocupand locul 8, iar Turcia locul 9, conform ultimului studiu al Delloite, European Performance Review. Turcia si-a facut un plan pe urmatorii 15 ani cu obiective clare: 63 de milioane de turisti pana in 2023. Un alt obiectiv este sa-si incurajeze turistii sa cheltuiasca 86 de milioane de dolari in timpul calatoriilor. Planul include masuri de dezvoltare durabila a turismului si masuri concrete care si-au dovedit deja eficacitatea, cum ar fi reducerea TVA-ului in turism , de la 18% la 8%. Rezultatele de pana acum sunt vizibile: o crestere de 17,6% a numarului de turisti, la 22 de milioane anual, locul 9 in topul destinatiilor turistice ale lumii si cea mai rapida rata de crestere a venitului mediu pe camera din Europa, de 18%, pana la 120 de euro. Ce-si propusese Romania, conform aceluiasi raport? Sa investeasca 75 de milioane de euro intr-un «exercitiu de branding care sa creasca vizibilitatea Romaniei ca destinatie turistica».

Nu stiu daca mai avem cei 75 de milioane pentru brandul de tara sau nu dar sper ca o sa-i cheltuim pe baza de strategie sau macar de bun simt. Degeaba iti faci look de Cosanzeana cand arati inca precum Quasimodo, spunea pe buna dreptate un speaker pe Radio Romania Actualitati. Romania a facut destule stangacii ca sa-si mai permita "exercitii" cu sume uriase. Asa cum nici PR is not perfuming the pig nici marketingul nu poate vinde ceea ce nu exista. Oricat ne-am impauna cu tara ca-n povesti si ospitalitatea noastra fara pereche, asta nu ajunge. Cand vom avea strategie de tara, putem sa lucram si la strategia de brand turistic, altfel, aruncam banii pe fereastra.

Ca sa nu risipim banii mai bine-i tinem sub saltea? Nu stiu. Ca sa dau doar exemple din Ardealul pe care-l stiu bine nu as zice. Traditia tulnicele din Apuseni e tinuta in viata doar cu voluntari http://www.motii.ro/De-ce-este-necesar-acest-proiect-ro.htm sau expediente gen Cantarea Romaniei. Bisericile de lemn din Romania n-au partea de nici un spirjin serios in schimb construim vartos montruozitati de sticla si beton. Arhitectura traditionala din Romania se pierde si proiectele minunate ( culmea, chiar exista si au sprijin minimal!!!) initiate tot de ONG-uri - http://stiri.rol.ro/content/view/175480/2/ - ca rezolve problema se pierd fara un sprijin substantial , legislatie de suport si o strategie nationala coerenta.

Daca nu investim urgent ca sa pastram ce avem de vandut, valoros si unic ca ne trezim acusha fara tarani, fara ciobani , doar cu chip slut si mut.

Abordare la 360 grade pentru campania ta digitala

2009-02-20T23:52:00.000-08:00

Cea de a treia editie a Digital Marketing Forum se intampla 25-26 februarie 2009, hotel Howard Johnson cu vorbitori de aici si de afara http://www.digitalforum.ro/vorbitori.php.

Degeaba ai minuni daca n-ai si marketing

2009-02-19T22:56:00.000-08:00

Intr-o secretomoanie demna de o societate conspirativa, Romania libera a lansat o colectie de inserturi superba, care avea din start un public tinta larg si generos, beneficii de vanzare garla si un succes de tiraj si financiar asigurat http://www.romanialibera.ro/ .

Campania de marketing a colectiei pare insa gata sa inaugureze colectia "Cele 1001 nesfarsite gafe de marketing". "1000 de minuni ale artei si arhitecturii" din patrimoniul universal UNESCO , in 7 volume tiparite in conditii grafice excelente, punea ziarului pe tava un proiect editorial de toata frumusetea, cu un succes garantat si o reteta de marketing de invidiat ready made de la Cotidianul.

Daca nu poti sa inovezi, copiaza dar totusi nu uita macar literele esentiale. Nu am vazut decat un comunicat de presa modest cu o fotografie si mai discreta destul de bine ascuns in hatisul primei pagini in care cea mai importanta informatie este "Piata sexului cu baieti din Romania", intr-un reportaj TV care oricum nu apartine ziarului. Campania ATL trebuie sa fi avut dimensiuni miniscule sau sa lipseasca cu desavarsire. La asa colectie , la asa pret si ...la orice obiective ai fi avut, trebuia sa se vada/auda mai bine.

Ce si-a propus aceasta colectie in afara de a pune pe piata un produs editorial foarte bun e greu de inteles.

Tiraj? Nu, inexplicabil de ce. E principalul motiv: fidelizezi ce ai, aduci alti cititori noi. Ce ai insemna deja o baza serioasa de clienti de la Cotidianul unde a inceput cu succes acest proiect editorial. Abonamente? Si potentialii cumparatori de ziar si cei din tara care ar putea sa faca un abonament pentru o eventuala reducere fata de pretul la chiosc si garantia ca primesc fiecare volum al colectiei par sa fie destul de neinformati si nelamuriti, adunati intr-o confrerie mai putin secreta a celor care vor sa cumpere cartile dar nu stiu cum http://www.romanialibera.ro/a145506/100-de-minuni-ale-artei-si-arhitecturii-in-fiecare-luni-impreuna-cu-romania-libera.html

Bani? In nici un caz. Un pret prohibitiv cu promovare zero e rezultat nul sau loterie curata, indiferent de produs si context. E un adevar apropape statistic ca cele mai multe, grave si periculoase greseli la nivelor celor 4 celor clasici P ai marketingul este pretul. Ai pornit prost, e greu sa mai repari. Cu un pret care reduce din start baza de cititori potentiali, mai ales din provincie, cu o tara in care distributia este o cutie neagra si un triunghi al Bermudelor din care cu greu iti mai recuperezi banii te intrebi ce isi doreste cineva si care e strategia in cazul asta.

In actuala criza si declin vizibil de investitii publicitare in print, sa iei in considerare inserturile editoriale ca o sursa de profit care sa tina ziarul in viata e un lucru de bun simt.

Suport pentru brand? N-am vazut deloc asa ceva, desi ar fi o colectie care poate sa sustina brandul RL, spre deosebire de altele, cum ar fi ultima serie de carti de "Viata (s)anatoasa"si cu s mic fir-ar sa fie , ca nu suntem in Anglia!

Ma bucur insa ca am aflat, de la un prieten de colectie si o sa cumpar. Ce a mai ramas din ea :-(

SWOT de industrie turistica pe timp de criza

2009-02-15T12:06:00.000-08:00

Cum se vede criza pentru industria turistica din Anglia, briefly, intr-un exercitiu de analiza SWOT, aleatoriu si incomplet:

Puncte tari si inca roz:
Anglia ramane o destinatie turistica mondiala favorita ( locul 6 in lume cu 30,7 milioane de sosiri) si una dintre cele mai bine vazute natiuni ( a treia dupa Germania si Franta)

Probleme, Gogule :-):

Scaderea veniturilor ca urmare a crizei si a inflatiei

Cursul de schimb, scumpirea biletelor de avion vor reduce volumul turismului extern;
Familiile din ce in ce mai constranse sa reduca cheltuielile

Scaderea volumului turismului de afaceri

Vor scadea cheltuielile si volumul cumparaturilor: restaurante, parcuri tematice, distractii, suverniruri

Barierele legate de calatoriile in Anglia vor fi percepute mai acut: vremea imprevizibila, costurile mari de transport, cazarea.

20% dintre britanici declara ca isi vor cauta alternative de vacanta mai ieftine

Pericole, spaime si inspaimantari

Inflatia

Cresterea temerilor si incertitudinilor legate de locul de munca

Atitudinea isterica a media, setata pe efectele negative ale crizei

Oportunitati care nu-s toate roz dar au nuante calde

Segmentele 55+ si nefamilistii nu si-au redus inca bugetele de vacanta

Persista in proportie mare perceptia ca vacantele sunt o necesitate si nu un lux

Ofertele all inclusive ca alternativa mai convenabila.

Online-ul nu e ca printul

2009-02-11T22:39:00.000-08:00

Trecerea pe online pare o strategie pentru multe publicatii care , la o logica superficiala vad o reducere de costuri in trecerea exclusiva pe print. Nu orice produs de publishing se preteaza la online, sunt publicatii care asculta de alta logica sau nu au competente pentru online, au alte segmente tinta cu alte obiceiuri de consum.

E criza, nu e criza, intotdeauna e mai bine sa te tii de ce stii sa faci mai bine. Unii stiu si din acest motiv gasesc solutii si rezista! Ma bucur ca BMG isi reia editiile tiparite. Detalii pe site-ul lui Bradutz http://www.jurnalismonline.ro/?p=1888 . Biz-ul de exemplu un produs pe care nu=l consumai doar online.

Un produs editorial electronic bine facut se face tot cu bani, nu inseamna neaparat reduceri de costuri. Trecerea de la print la online inseamna pierderea unor audiente si lupta de la alt start pentru castigarea altora noi care inseamna alte costuri.

Pe motiv de criza, de exemplu, Financial Times tocmai a renuntat renunta la paginile de sport, ca masura in strategia care vizeaza concentrarea pe competentele cheie ale ziarului. Sportul ca fi tratat in continuare ca afacere si vor fi acoperite evenimentele sportive majore. Logic.

Imi scapa logica de criza a unor publicatii e la noi. O publicatie de nisa cu un public premium care abia inceput sa-si faca un nume si un public, pe care o citesti mai bine in weekend sau la cafea, vrea sa se mute exclusiv online pe motiv de costuri. De luni de zile umbla zvonuri ca ziare serioase care fac agenda , de care suntem dependenti si le rasfoim inca cu placere si alt ochi pe print, care mai au inca viata pe hartie vor trece exclusiv pe online pentru ca nu mai pot sustine costurile. Insa iarna nu-i ca vara si online-ul nu-i ca printul.

Cifrele nu sunt ce par a fi

2009-02-05T03:42:00.000-08:00

Ultimul val al studiului pentru audienta radio , perioada de masurare 01.09.2008 - 14.12.2008, aduce multe variatii de audienta si modificari ale topurilor deja consacrate. Cateva linkuri la datele de la ARA http://www.audienta-radio.ro/default.aspx?id=7

Audienta matinalelor este analizata si comparata de Petrisor Obae cu observatii si comentarii pertinente http://www.paginademedia.ro/2009/02/05/matinale-radio-postul-public-radio-21-si-carcotasii-isi-impart-capitala/.

Dincolo de topuri si clasamente, lipsesc inca multe date care sa ajute marketerii sa ia decizii mai inspirate, sa targeteze mai rafinat si sa exploateze cum ar trebui posturile de nisa. Ar fi in interesul radiourilor sa extinda acest studiu sindicalizat, mult mai credibil fata de datele de research proprii si cu date de life style, dincolo de datele demografice, limitate si ele.
Altfel, doar te uiti la niste cifre in care, in Bucuresti de exemplu, Antena Satelor are mai multi ascultatori decat Radio Guerilla.

Corriere della Sera isi rasfatza cititorii cu Coldplay

2009-02-05T03:33:00.000-08:00

Ultimul videoclip al celor de la Coldplay este prezentat in avanpremiera pe sectiunea TV a siteul ui celor de la Corriere della Sera http://video.corriere.it/?vxSiteId=404a0ad6-6216-4e10-abfe-f4f6959487fd&vxChannel=Spettacoli&vxClipId=2524_e404a0b4-f213-11dd-9d2c-00144f02aabc&vxBitrate=300.
Nu este prima data cand ziarul italian promoveaza astfel de avanpremiere pentru cititorii sai. In varianta online a ziarului au mai fost difuzate in aceeasi maniera clipuri ale lui Vasco Rossi, Andrea Bocelli, Laura Pausini, Biagio Antonacci, Luciano Ligabue si Madonna.

Si totusi..cartea (se) vinde.

2009-02-02T03:24:00.000-08:00

Dupa succesul cu colectiile de DVD-uri cu mult controversatele filme ale lui Nicolaescu, Adevarul a inceput 2009 contorizand 2 milioane de carti vandute in ambitiosul sau proiect editorial. http://www.adevarul.ro/articole/doua-milioane-de-carti.html. Pana la cele 20 de milioane de carti anuntate mai este cale lunga si drumul nu va fi presarat cu flori si bombonici intr-o tara in care un sistem de distributie deficitar da mari batai de cap si gauri in buget atat editorilor de ziare cat si celor care vand carti. Este cert insa ca ambitia, focusul si vointa lui Razvan Cornateanu l-au ajutat sa castige pariul cu inserturile de carti in Romania.

Peste 19 000 de abonamente Adevarul + carte si cresterea tirajului la 240 000 de exemplare anuntare azi sunt rezultate certe la care carcotasii si invidiosii care au barfit rautacios in bransa nu pot decat sa se inverzeasca de invidie http://www.adevarul.ro/articole/19-648-de-abonamente-adevarul-carte.html.

"Reteta" succesului e destul de vizibila ochiometric si de bun simt. Majoritatea publisherilor au primit si au avut timp indelungat sub nas propuneri si oferte inteligente. Cotidianul a spart gheata si Intact a incercat marea cu degetul. Desi raspunsul era clar: se misca, merge, functioneaza, e nevoie, campaniile s-au impotmolit adesea in lipsa de resurse, curaj, imaginatie.

Majoritatea intarziata care a lansat la intamplare colectii cu suficiente greseli, destul de putina imaginatie si deficit de strategie cert. Putine colectii si proiecte care sa sustina brandurile media, sa le reafirme valorile in asa fel incat si publicatia si colectia de inserturi sa aiba de castigat. Presa scrisa si publicatiile care au deja un profil clar si prestigiu, ofera un canal de distributie fantastic pentru o multime de proiecte speciale cu inserturi: DVD-uri, CD-uri, carti. Pentru toate inca este loc, toate au potential.

Chit ca a venit criza cu valiza cartea are in continuare un potential imens si care n-a fost exploatat si cu exceptia notabila a Cotidianului si a Jurnalului nu au lucrat deloc pentru brandurile publicatiilor care au devenit niste anexe "obligatorii" la ceva. Mai mult, tocmai pentru ca e criza, pe principiul "sunt prea sarac sa ma imbrac ieftin", colectiile premium, mai putin megalomane ca dimensiune dar bine inchegate si alcatuite in concept si segmente tinta au inca potential. Iar cartile, insa mai mult decat CD-urile si DVD-urile.

Adevarul a aratat ca se poate daca stii ce vrei ( strategie, promovare), faci eforturi sustinute sa treci peste obstacole ( productie, distributie) si accepti compromisurile necesare ( tiraj de masa vs segmente elite limitate numeric .

Sper ca Romania va mai vedea colectii de carti mai frumoase, mai bine alcatuite si mai ingenioase. Colectii care sa te faca sa le iubesti si sa redescoperi ziarele si revistele pe care le citeai candva si sa-ti amintesti si de ce tineai la ele.

Cifre de marketing inceput de criza: banci si datornici

2009-02-01T22:42:00.000-08:00

Economistii straini sunt de acord in unanimitate ca ce e mai rau va urma, desi la ei e deja destul de rau. Pentru ca in marketing cifrele...vorbesc si nu ne mintzesc , ce spun ele azi:

La 4,8 mil. salariati pe economie ( din care 1,2 mil. bugetari, intr-o tara cu 4,75 mil pensionari)
8 milioane credite
1 din 5 romani au de rambursat imprumuturi
4,4 mil. romani au rate la banci
1,5 mil. au rate la doua banci
442 000 aveau restante la plata in noiembrie ( aprox. 10%).

( sursa: Ziarul Financiar)

Marketing in 2009

2009-01-28T02:43:00.000-08:00

Daca destule companii tind sa supraevalueze efectele crizei, multe se zbat sa supravietuiasca. Reducerile de buget sunt drastice, iar marketingul este primul pe lista, chiar daca fara voia marketerilor. Cum va fi asadar marketingul anului 2009? Cum vor arata provocarile? Care vor fi dificultatile? Ce ar trebui sa se schimbe?

Cateva opinii si exemple publicate in primul numar din acest an din Financial Director Romania http://www.financialdirector.ro/opinii/marketing-in-2009.html.

Solutii de criza de la Ogilvy

2009-01-14T01:42:00.000-08:00

Se pare ca si mai la est am inceput anul sub spectrul crizei. Vestea buna, conform astrologilor este ca avem sanse sa fim mai creativi. Pana sa ne loveasca pe toti in mod eficient creativitatea, sa vedem ce zic si altii.

Ogilvy isi promoveaza un website-ul cu materiale si sfaturi pe timp de criza pentru clientii sai. http://www.ogilvyonrecession.com/eame/OM_MktRecess_bk_1.pdf.

Brosura dedicata optimizarii cheltuielilor pe timp de criza se deschide cu motto-ul lui Darwin: "Nu supravietuiesc cei mai puternici, nici cei mai inteligenti ci aceia care stiu sa se adapteze cel mai bine!". Cum iti adaptezi asadar strategia la criza? Cate resurse mai scoti la bataie si cum le faci sa functioneze cat mai bine? Cum se schimba comportamentul consumatorului pe timp de criza? Strategii in functie de gradul in care potentialii consumatori sunt afectati de asta. Luati de va documentati!

Creste audienta ziarelor online

2008-12-04T03:08:00.000-08:00

25 de milioane de cititori online pentru guardian.co.uk si 23 mil. pentru telegraph.co.uk , cf ultimului studiu citat de Media Week. Impresionant. Viitorul ramane al producatorilor de continut.

Revigorarea traditiilor romanesti tine de marketing

2008-12-03T01:40:00.000-08:00

Revigorarea traditiilor tine de ceea ce peste tot in lume se numeste marketing- spune Vintila Mihailescu , reputat antropolog si sociolog si care impreuna cu echipa sa face un excelent marketing la Muzeul Taranului intr-un recent interviu pe Frontnews.

Marketingul traditiilor este foarte dezvoltat peste tot in lume si este facut de niste profesionisti din zona respectiva, dupa niste modele, standarde, care sunt locale si vechi. Dar care sunt facute pentru o piata actuala, pentru a se vinde bine, sunt facute de catre artisti profesionisti, care creeaza fiecare intr-un anumit gen, dar dupa niste reguli construite, si nu dupa o practica cotidiana si nevoi ale taranilor respectivi http://www.frontnews.ro/arts-si-lifestyle/arta/folclorul-promovat-in-romania-e-inoculat-de-modelul-cantarea-romaniei-17514.

Prin ce exceleaza marketingul evenimentelor de la MTR? In primul rand prin "oferta", inteligent construita, cernuta si permanent rafinata de stiinta, discernamantul si entuziasmul unor oameni care nu si-au propus deloc sa faca marketing insa fac la MTR un marketing cultural si de eveniment de mare calitate doar pentru ca fac ceea ce fac foarte bine , stiu care sunt "publicurile" lor si sunt in stare nu doar sa le satisfaca asteptarile ci sa le si depaseasca.

Evenimentele, muzeul au succes pentru ca ratiunea lor de a exista este audienta, sunt facute sa atraga, sa-si farmece, sa-si suprinda si sa-si pastreze publicul. Marketing curat! Si lucru de luare aminte pentru multe institutii culturale inca "moarte", adormite si incremenite in ciuda unui potential imens.
Pentru ca sa fie vii, spune tot Vintila Mihailescu, muzeele trebuie sa fie centre culturale. Trebuie sa recunoastem ca MTR a devenit o adevarata institutie culturala din ce in ce mai cool si trendy si care atrage public si voluntari din ce in ce mai numerosi, ca facem referire si la niste indicatori cantitativi ai succesului:-).
Pe scurt, MTR si targurile sale au BRAND. Un brand nu e altceva decat o personalitate cum spune Wally Olins. Personalitatea MTR tine de stil, de calitatea produselor alese printr-o selectie drastica de cei de la MTR. In plus, evenimentele MTR nu-si permit niciodata sa ramana incremenite intr-un stil, intr-un calendar, intr-o formula si se imbogatesc, se "primenesc", se extind si se reinventeaza.

Nu uitati ca MTR are acum si un blog. Taranesc. http://muzeultaranuluiroman.ro/blog/

Marketing pe timp de criza

2008-12-01T02:09:00.000-08:00

Criza financiara impune o disciplinare riguroasa a intregului proces de marketing , de la planificare panala evaluare. Fiecare activitate si strategie trebuie revizuita si reevaluata in functie de rezultatele pe care le-ar putea aduce. Pentru ca miza este mult mai mare intr-o perioada marcata de lipsa lichiditatilor, trebuie existe siguranta ca fiecare investitie va asigura rezultate bune. Cel mai important lucru pentru marketeri in aceasta perioada este certitudinea unei strategii viabile, care poate sa aduca vanzari, profit si crestere pe termen lung. Un lucru normal si de bun simt de altfel, dar care devine mult mai clar, evident si necesar mai ales acum, cand lucrurile se complica. Cel mai sigur insa este ca recesiunea va impune o disciplina binevenita practicii de marketing din Romania. A trecut vremea campaniilor fara rezultate. Mai multe in revista Financial Director http://www.financialdirector.ro/opinii/opinii-marketing-pe-timp-de-criza.html

2008-11-30T03:31:00.000-08:00

Fructelor noastre le place sa se dezbrace!!! :-) Simpatica tare ultima campanie a celor de la Del Monte si site-ul special creat pentru a promova produsele companiei, user friendly, sexy si util, cu informatii legate de sanatate si retete apetisante, gadgeturi, walpapers si ca urmare cu suficient potential pentru a crea o utila baza de date:-).

http://www.fruitundressed.com/index.html

Michael Porter despre paradoxurile crizei

2008-11-28T10:14:00.000-08:00

Criza trece , strategiile raman:-). Nu si companiile fara strategie.

Pentru ca inteligenta de marketing a inceput sa fie distribuita prin modalitati din ce in ce mai comode si mai placute - podcasturi, dvd-uri - , inauguram o rubrica video :-) cu un material chiar fierbinte - desi Porter ramane actual din '79 incoace si care confirma adevaratele ierarhii in materie de marketing, intr-o perioada cu prea multi "guru" http://www.youtube.com/watch?v=mwc073nNl3Q.

Ce spunea asadar Michael Porter in octombrie la Seul despre criza mondiala? Care sunt sfaturile pentru companiile fata in fata cu recesiunea?

Avem de-a face cu o criza plina de paradoxuri, spune Porter. In primul rand, companiile trebuie sa creeze un echilibru intre masurile pe care le iau pe termen scurt si strategia pe termen lung si sa reuseasca sa le impace pe ambele. Chiar daca provocarea pentru multi este deocamdata supravietuirea si trebuie sa reactioneze in mod pragmatic la criza, miza ramane strategia pe termen lung. Vor avea probleme cei care reactioneaza exagerat. De exemplu, companiile care sunt orientate strategic pe excelenta, ar face cea mai mare greseala sa reduca in aceste momente calitatea serviciilor sau a produselor.

In al doilea rand, in mod paradoxal, in aceasta perioada multe companii au mai multa flexibilitate pentru decizii si miscari strategice pe care nu le-ar fi putut avea in conditii normale. Criza fianciara e un moment in care nu are rost sa te uiti la indicatori pe termen scurt: pretul actiunilor, raportari trimestriale pentru ca acum diferentele nu conteaza. Dimpotriva, este un moment favorabil sa gandesti implicatiile, alternativele si strategiile pe termen lung.

In plus, este vorba de o criza atipica si care se manifesta ca un cancer , o criza cale carei cauze se afla integral in problemele create in piata serviciilor financiare. Multe companii care americane si globale au demonstrat performante laudabile, au luat decizii bune, s-au extins si fac exporturi de succes s-au trezit afectate indirect de probleme legate de credite, investitii, lichiditati.

Pe scurt, solutia pe timp de criza e tot strategia. Cum spunea tot Porter, tehnologia se schimba, strategia nu. Criza trece , strategiile raman. Companiile fara strategie nu.

O adevarata experienta turistica se construieste in timp

2008-11-27T05:09:00.000-08:00

De ce lor le iese de obicei si noua nu? Nici nu se terminasera bine JO de la Beijing si in Anglia se punea deja problema experientei pe care potentialii turisti o vor avea in 2012, cand Anglia va fi gazda celebrei Olimpiade. Vor fi si mai interesante dezbaterile despre strategie, mai palpitante polemicile despre alternative si cele mai utile probabil concluziile despre cum a fost dusa pana la capat strategia, in cele din urma.

Pentru ca Anglia sa ofere o adevarata experienta despre ceea ce inseamna un serviciu de prima clasa, pregatirile trebuie sa inceapa de acum, chiar daca exista deja o baza, exista infrastructura si servicii bine puse la punct care functioneaza impecabil. Metroul londonez, de exemplu functioneaza impecabil iar cardurile Oyster ofera avantaje semnificative utilizatorilor insa cati dintre ei stiu de asta? Cum vor afla? Ce obstacole mai pot aparea? Ce probleme suplimentare va aduce Olimpiada: logistice, de comunicare. Ce impact vor avea asupra celorlalte servicii si industrii conexe? Care sunt factorii de care va depinde experienta vizitatorilor la JO: cozile de la controlul pasapoartelor, asigurarea unui nivel minimal de informare si orientare pentru cei care ajung aici prima data, experienta lor cu mijloacele de transport. Articolul integral, publicat in august in Customer Strategy http://www.customer-strategy.co.uk/csfeatures/index.cfm?ccs=575&cs=3776&dSubKey=Continuation&Page=2.

Ne-ar iesi si noua toate sau mai bine, cel putin, daca am intelege intr-un final ca si pentru turism este nevoie de munca, de strategie, de marketing. Ca pentru asta e nevoie de timp, de resurse si de cat mai multe energii . Ca e foarte usor sa darami niste eforturi de a construi ceva ( vezi incercarile de a demara o strategie de brand de tara sau eforturile laudabile si total ignorare de factorii de decizie din eterna si fascinanta tara http://www.brandingromania.com/) dar e tare greu sa pui ceva solid in loc. Ca nu e suficient sa ne umflam in pene ca ... avem o tara ca-n povesti. Pentru ca deocamdata, cele mai cunoscute povesti in afara sunt despre cum se face omleta romaneasca.
(se fura doua oua)

Mai usor cu reclama pe mobil

2008-11-26T08:17:00.000-08:00

Daca cele doua mesaje cu promotii primite azi pe telefonul Orange m-au iritat destul de tare, se vede totusi ca fac parte dintr-un segment mai larg. Un recent studiu al TNS a aratat o aversiune ridicata a consumatorilor la reclama primita pe mobil , chiar daca este personalizata. Daca acestia ar fi mai fericiti , interesati sau pur si simplu mai receptivi sa primeasca aceste mesaje online, reclama prin telefonul mobil invadeaza mult prea mult un spatiu considerat personal.
Sa speram ca studiul va fi citit si in Romania :-)

Finalistele Word of Mouth Marketing Awards

2008-11-14T01:40:00.000-08:00

Finalistele premiilor acordate de asociatia britanica pentru WOM si World Advertising Research Center:
Pentru premiul de eficienta:

Aquafresh Iso-Active, Wildfire Word of Mouth for GSK
O2 Unlimited Orgy of Fun, ZenithOptimedia pentru O2
STA Travel Buzz and Explorers, by 1000heads for STA Travel Shortlisted for Best

Premiile pentru identificare si targetarea influentatorilor :

Gossip Girl: The Chosen, Naked Communications , The Population pentru FOXTEL (Australia)
STA Travel Buzz and Explorers, 1000heads pentru STA Travel

Creativitate:

Aquafresh Iso-Active, Wildfire Word of Mouth pentru GSK
Cold War Modern, by 1000heads pentru V&A Museum
O2 Unlimited Orgy of Fun, ZenithOptimedia pentruO2

Cel mai bun mod de masurare a rezultatelor:

Cunatificarea rezultatelor WOM prin traking, TNS UK
Axe/Lynx, Mesh Planning si Unilever

Bani din online dating - solutie de crestere a veniturilor pe timp de criza

2008-11-08T08:49:00.000-08:00

Divizia de News & Media de la Guardian lanseaza o campanie care sa promoveze serviciul de online dating Soulmates ca strategie intr-un plan de crestere a veniturilor pe timp de criza.
Daca criza financiara se resimte chiar si in veniturile din publicitatea online, in mod surprinzator,
Soulmates are deja peste 95000 de membri si mari sanse sa creasca si Guardian aloca pentru asta o investitie serioasa de markeitng intr-o campanie care va promova si sectiunea de turism si calatorii care va fi dezvoltata cu un continut video mai bogat http://www.ivebeenthere.co.uk/.

Aceeasi panglica alt logo

2008-11-04T06:45:00.000-08:00

Cred ca rebrandingul TVR a fost foarte necesar. Doar ca panglicile mi se par foarte asemanatoare.

No comment.

Marketing inteligent de tabloid

2008-11-03T21:19:00.000-08:00

Investitiile in presa scrisa aduc rezultate celor care stiu clar ce vor. Este cazul tabloidului Cancan care stie sa exploateze inteligent o oportunitate de viata in conditii de piata nu tocmai roz: o piata in scadere, concurenti bine pozitionati, distributie nationala cu probleme si un segment sensibil la pret.

Lansat intr-o periodada de continua scadere a tirajelor vandute din presa scrisa si intr-o piata dominata de Libertatea si in care se lansase recent Click , cotidianul s-a impus net in presa romaneasca la doar un an si jumatate iar notorietatea si tirajul vandut cresc constant.

Cresterea cotidianului Cancan s-a facut "fara spaga ci pe brandul lui" cum ii place lui Bogdan Naumovici , raspunzator de campaniile de publicitate sa spuna, fara tickete razuibile si prin campanii bazate pe continut.
Reteta? Viziunea antreprenoriala si talentul lui Bogdan Naoumovici, management si marketing inteligent la un loc, continut si promovare in acelasi timp.

Investitii in marketing in 2008: 2 milioane de Euro , in conditiile in care businessul este evaluat de Budeanu la 15 - 18 milioane de Euro.

Ultima campanie promotionala, cu premii constand in Dacii Logan, care se va incheia in decembrie continua strategia comunicari pe continut este organizata impreuna cu Blueair iar cititorii sunt invitati sa-si trimita povestile in care sa spuna de ce-si doresc o masina Logan.

Asteptari:

125 000 exemplare vandute

180 000 vizitatori online

140% crestere a veniturilor online

Media tirajului difuzat al Cancan in perioada ianuarie - iunie 2008 este de 93 740, fata de 52 969, media pe intregul al 2007. Intr-o piata de tabloid maximum 300 000 de exemplare vandute in 2006, primele trei ziare vand acum impreuna peste 450 000.

Mai multe informatii intr-un recent si interesant interviu cu Radu Budeanu luat de Roxana Ivan pentru Business Standard.

Toamna audientele TV cresc si...scad

2008-11-03T03:22:00.000-08:00

Piata TV a mai castigat un punct de rating insa ierarhia principalelor televiziuni inca nu se schimba: Pro TV, Antena 1, Acasa TV si realitatea pe locul patru.

Nu toate posturile cresc insa. Scaderea spectaculoasa dar asteptata pe fondul derivei actuale a postului public de televiziune , mai ales in ce priveste TVR 1, este caderea acestui post de pe locul 5 pe locul 7, cu un rating mediu de 0,7 , surclasata de Prima TV si Kanal D. Incredibil dar adevarat. Si...mare pacat!

Mai multe informatii in Business Standard http://www.standard.ro/articol_66673/piata_tv_a_castigat_un_punct_de_rating.html

Cum sa inveti din greseli in marketing

2008-11-02T00:09:00.000-07:00

De ce apar greseli in procesul de marketing? De ce esueaza campaniile? Cum sa creezi un sistem care sa poata invata din greseli? Cum invata din greseli marile companii multinationale?

Pe larg, in articolul publicat de More Marketing Solutions in revista Financial Director, noiembrie 2008, http://www.financialdirector.ro/alte-articole/opinii-cum-sa-inveti-din-greseli.html.

Orice marketer ar trebui sa citeasca insa si revista, nu doar pentru coperta superba a ultimului numar sau pentru cover story http://www.financialdirector.ro/cover-story/aisbergul-subprime-a-lovit-titanicul-financiar.html ci pentru opinii si analize avizate legate de criza financiara http://www.financialdirector.ro/editorial/avantaje-si-dez-avantaje-pe-timp-de-criza.html, .

Marketingul si directorii financiari fata in fata

2008-11-02T00:03:00.000-07:00

In cele mai multe companii, marketingul si mai ales comunicarea de marketing sunt percepute ca un cost, nu ca o investitie si, logic, costurile trebuie reduse.

Apare, invariabil, confruntarea intre marketeri si directorii financiari. Cine are dreptate? Cine nu intelege cum stau lucrurile? Cum ar putea sa se impace? Ce trebuie sa invete fiecare? Ce si cat pot castiga companiile din colaborarea acestor doua tabere?

Mai multe , in articolul pe care l-am publicat in revista Financial Director, septembrie 2008.

http://www.financialdirector.ro/alte-articole/marketingul-si-directorii-financiari.html

Bineinteles, cu erata la numele marelui Kotler si la asezarea rubricilor din tabel :-)

Banca unor oameni intreprinzatori si a unui marketing inteligent

2008-11-01T23:13:00.000-07:00

In domeniul bancar, criza a debutat cu un razboi intre principalele banci si consumatorii deja afectati de cresterea nejustificata a ratelor pentru creditele contractate , pe fondul unei inexistente strategii de comunicare. O exceptie notabila si care-ti merge la inima este Banca Transilvania.

Ne-am obisnuit cu reclamele simpatice ale bancii, mai ales seria cu zanul care salveaza situatii si rezolva problemele micilor intreprinzatori. Banca Transilvania confirma ca nu are numai "reclame haioase" ci si strategie si inteligenta de marketing care functioneaza bine de tot pe timp de criza chiar si in conditiile in care banca a fost , recent, si tinta unor atacuri de imagine si obiectul a nenumarate zvonuri legate de un iminent faliment si a unor numeroase stiri legate de o posibila vanzare http://www.antena3.ro/stiri/economic/surse-banca-transilvania-de-vanzare_56672.html.

Ultimul spot http://iqads.ro/clipul_publicitar_1890/banca_transilvania___abonament_bancar.html care ruleaza acum la TV - inca paralel cu rebrandingul trist al celor de la RBS- pune degetul pe rana. Cu ce probleme se confrunta acum toti clientii, persoane fizice si intreprinzatori deopotriva? Cu cresterea cheltuielilor si lipsa banilor cash. Oamenii simt deja in buzunar impactul unor costuri care au crescut deja , nejustificat, isi pun problema cum sa faca economii. Dincolo de mesajul punctual si avantajul pe care-l vinde ( abonamentul bancar pentru IMM-uri ) si care nici macar nu constituie o diferentiere superioara sau o premiera fata de competitori ( ex. Raiffesein, la care la o prima privire conditiile par chiar mai atractive), Banca Transilvania este prima care face sa "treaca" convingator acest mesaj care, in acest context primeste o importanta strategica. A fost prima forma de comunicare a unei banci care vorbeste convingator si credibil in plina criza.

Si in ce priveste PR-ul si tot la o prima privire, doar la Banca Transilvania vorbeste despre ce este esential si vital in aceasta perioada: despre incredere :" Banca Mondiala are incredere in Banca Transilvania ", comunicat de presa la sfarsitul lui octombrie . Frumos. Un semn bun ca lucrurile nu continua in tonul fals al rebrandingului RBS cu care a debutat comunicarea bancara romaneasca in timpul acestei crize.

Vremea este mai periculoasa decat criza economica pentru industria modei

2008-10-30T00:43:00.000-07:00

Harold Tilman, presedintele BFC ( British Fashion Council) care organizeaza si Saptamana Modei de la Londra. , afirma intr-o analiza recenta din Retail Week ca moda este mult mai afectata in prezent de schimbarea climei decat de criza economica.
Tilman recunoaste ca profiturile vor scadea dar crede ca si in aceste momente creativitatea este mai importanta ca niciodata pentru ca oamenii sunt interesati in special de noi modele, de noi variante de design.

Subscriem ca asa este si in Romania, unde criza inca nici nu are un impact real inca. The smaller the budget, the more resourceful you have to be :-)

Relansare de cotidian economic in plina criza

2008-10-26T23:21:00.000-07:00

La Tribune se relanseaza in plina criza economica ca un manifest pentru viitorul presei scrise in era internetului. Noul La Tribune , pozitionat drept cotidianul economic de referinta, se doreste complete reinventat: echipa noua, formula noua, format schimbat, prezentare, rubrici, noi semnaturi si colaboratori. Scopul declarat este de a ajunge la 100 000 de exemplare pana la sfarsitul anului de la 80 000 in przent si la 120 000 in 2010 , de a-si dubla numarul de abonati si de a pune capat pierderilor financiare cu care se lupta in prezent .

Daca ziarul revine cromatic la albastru culoarea care il consacrase, in ce priveste formatul se renunta la formula de tabloid in favoarea formatului de mijloc, intre broadsheet si tabloid, berliner, pe care il foloseste si Financial Times , Guardian sau Wall Street Journal.

Relansarea isi propune sa intareasca ADN-ul ziarului , pastrand tot ce s-a impus ca excelenta in experienta ziarului de-a lungul timpului - finante, piata, bursa- insa largind in acelasi timp orizontul ziarului care va avea pagina de cultura si chiar si de sport.

Cele trei puncte forte a ziarului sunt: politica, business , finante. Relansarea are insa obiective mult prea ambitioase si promite cam mult din perspectiva a ce am numi in marketing focus si isi doreste un ziar complet. Un ziar util si "agreabil", complet, inovativ, independent . Util inseamna tot ce ar avea nevoie un cititor sa stie iar chiar daca ziarul nu si-a descis explicit publicul tinta, este vizibil ca acesta nu se limiteaza doar la economisti sau oameni de afaceri. relansarea doreste sa puna accent pe noutate, tendinte, viiitor si tehnologie. Ziarul se doreste primul ziar care "vegheaza" la inovatiile tehnologice. Intre noutati legate de continut se numara suplimentul de weekend dar si aparitia ziarului 6 zile din 7, cu scopul declarat ca cititorii sa nu astepte pana luni ca sa afle ce s-a intamplat vineri.

Ziarul se relanseaza cu cateva pachete de abonament pentru persoane fizice pentru dar si cu oferta de pret speciala pentru laptopul Acer http://www.offres-latribune.fr/index.php?act=choixpart. Abonamentele pentru companii includ in plus optiunea de a beneficia de un progam legislativ si, in ciuda increderii declarate in viitorul presei scrise , un abonament pentru acces exclusiv online la ziar.

Motivatia schimbarilor de logo si de layout facute de Mario Garcia sta in dorinta de a face un ziar placut si accesibil pentru "generatia Google" http://www.latribune.fr/entreprises/communication/publicite--medias/20081026trib000302948/le-journal-de-la-google-generation.html

Noul website pare intr-adevar facut pentru generatia google: simpu, accessibil si bine structurat , pune in valoare bogatia de informatii, comentarii, analize si permite inserarea unor formate de publicitate noi si spectaculoase.

Obiectivele legate de tiraj sunt sustinute si de noi masuri legate de distributie. Pe langa reteaua actuala, La Tribune incearca sa isi extinda distributia in cat mai multe locuri: mari universitati, parcari si chiar taxiuri. O alta strategie este crearea de retele de abonament la indemana pentru expatriati prin parteneriate realizate in 6 mari metropole: Londra, New York, Los Angeles, Sidney, Singapore si Zurich.

Spotul video care anunta obiectivele relansarii aici http://www.latribune.fr/static/lenouveaulatribune.html.

La Tribune estimeaza pentru 2008 pierderi de 12 mil. , la o cifra de afaceri de 40 mil. Euro.

Blogging campaign si buzz marketing de succes pentru HP

2008-10-10T22:38:00.000-07:00

Update despre campania "Cele 31 de zile ale dragonului" a celor de la HP , inclusiv detalii despre cum a http://moblogsmoproblems.blogspot.com/2008/09/blogger-campaign-case-study-hps-31-days.html

Provocarea : era nevoie de o campanie care trebuia sa rezolve problema vanzarilor in scadere a celor de la HP pentru laptopul HDX.

Solutia:

HP a dat 31 de laptopuri unor bloggeri cunoscuti ca lideri de opinie in comunitatile lor, care urmau sa le imparta in cadrul unor concursuri organizate pe blogurile lor.

Rezultatele:

Crestere a vanzarilor HDX Dragon cu 84%

Crestere de 10%la vanzarea de PC-uri

Crestere de 14% a traficului pe site-ul HP's hpshopping.com

380,000 links pe Google cu fraza cheie “31 Days of the Dragon” , fara nici o investie de media .

Cum schimba criza financiara obiceiuri de cumparare in Anglia

2008-10-08T22:13:00.000-07:00

Ce se intampla cu marile magazine pe timp de criza?

Sainsbury castiga pe seama rivalilor cu preturi mai ridicate ( Marks & Spencer , Waitrose ), , cel putin asa se lauda directorul Justin King , contrazis deocamdata de datele TNS, care arata o cota de piata in scadere si chiar de cresterea vanzarilor celor de la Asda, al doilea lant de supermarketuri din Marea Britanie. Cine mai castiga si cine pierde? Brandurile generice pe seamna celor mai scumpe , chiar si mancarea si ingredientele proaspete in detrimentul semipreparatelor, mancarea organica in favoarea produselor mai ieftine http://www.guardian.co.uk/business/2008/oct/09/jsainsbury.supermarkets.

Cumparatorii sunt din ce in ce mai abili, mai informati si au inceput sa-si schimbe felul in care mananca si gatesc ca reactie la criza.

Cum reactioneaza jucatorii din piata?

Sainbury pare pregatit pentru aceasta problema devenita sensibila cu " Modalitatile de economisire!" http://www.sainsburys.co.uk/save/ si nu doar cu "Cumpara si economiseste", Compara si ..." dar si "Switch and Save" :-) http://www.sainsburys.co.uk/food/foodandfeatures/sainsburys_food_ranges/switch_and_save/switch_and_save.htm

Ce fac ceilalti concurenti? Cum reactioneaza?

Deocamdata cu promotii pentru a-si pastra cumparatorii care fug catre lanturile de tip hard discount ( Aldi , Lidl).

Cu promovarea calitatii produselor ( Marks& Spencer) http://www.marksandspencer.com/gp/browse.html/ref=sc_iw_c_4_42966030_1/026-6875746-6998059?ie=UTF8&node=46484031&no=42966030&mnSBrand=core&me=A2BO0OYVBKIQJM dar si cu chilipiruri ( "value deals"), ca e musai pe timp de criza reduceri de pret in care accentul in comunicare cade pe cat se economiseste .

Crestere continua a marketingului direct in Romania

2008-10-07T22:48:00.000-07:00

Cteva date referitoare la evolutia pietei si estimarile facute de principalii jucatori pentru 2008:

30 - 35 milioane de euro piata de marketing direct ; diferentele in estimari sunt legate de modul in care sunt definite cheltuielile: includ si online si offline, creatie si productie , etc.)
4,5% - ponderea marketingului direct in totalul cheltuielilor de marketing
1,5 mil. Euro, estimarea investitiilor in email markeitng in 2008.

http://www.standard.ro/articol_62233/piata_de_marketing_direct_ruleaza_bugete_cu_pana_la_40__mai_mari_fata_de_2007.html

Toamna cresc audientele TV

2008-10-06T01:21:00.001-07:00

O rata de crestere cu 1,5 % pe urban a consumului TV, la nivelul celor 46 de statii masurate de GFK pentru ARMA.

http://www.standard.ro/articol_61556/toamna_a_crescut_consumul_tv.html

Inserturile cresc tirajele ziarelor daca sunt facute bine

2008-10-05T23:32:00.000-07:00

Inserturile raman cheie cresterii ziarelor de calitate, este titlul unui recent material din Business Standard , cu o analiza pertinenta a influentei promotiilor, strategiilor de marketing si a inserturilor asupra tirajelor principalelor cotidiane din Romania
http://www.standard.ro/articol_61876/inserturile_raman_cheia_cresterii_ziarelor_quality.html.

Tirajele acestor cotidiane lasa loc catorva nuante, daca ne uitam mai atent la performanta acelorasi jucatori: Jurnalul National, Evenimentul Zilei, Romania libera, Adevarul si Cotidianul , care au mizat in pluton pe inserturi . In ce cazuri inserturile aduc cresteri? Care sunt situatiile in care aceasta crestere este organica, sustine brandul si poate genera o sustinere pe termen lung? Altfel, aceasta vanzare "la pachet", ca pe vremea lui Ceausescu , nu ajuta de loc ziarele in cauza care nu raman decat o anexa nedorita la un chilipir ( carte, dvd). Inserturile bine facute ar trebui nu numai sa genereze o crestere vizibila a tirajului vandut dar sa ajute si sa sustina ziarele tiparite, intr-o perioada dificila a online-lui din ce in ce mai suveran. Din pacate, o privire mai nuantata arata ca lipsa de pricepere si de resurse in managerierea acestor promotii nu a dus deloc la cresteri sau, in nici un caz la salturi pe termen lung.

Pariul si miza pe inserturi a venit pentru unii la timp, cum e cazul Cotidianului care a spart gheata si a deschis o piata care intarzia sa se deschida, pentru altii cam tarziu, daca ne gandim la Romania libera. La unii s-a facut mai bine, la altii destul de putin inspirat. Cresterea vizibila in tiraj, in cazul promotiilor cu carti de la Cotidianul, este un exemplu de campanie facuta bine si la timp si care nu a facut decat sa sustina si sa intareasca brandul, cu colectii cu afinitate mare . Intre timp, cu experienta acumulata si cu suport in continuare , Cotidianul ar putea face campanii mai spectaculoase si ar putea inca suprinde cu vanzari mai mari pe termen lung.

Cat priveste impactul inserturilor asupra tirajulul de la Romania libera, se vede ca a functionat invers, cel putin deocamdata. Daca ultimele inserturi cu atlase recent scoase pe piata ar putea asigura o revenire - prematur sa ne pronuntam ca nu avem date - , colectia de filme nu se vede ca ar fi ajutat cumva ziarul, care a scazut cu 20% in iunie fata de ianuarie. Daca cifrele luate la repezeala, media tirajului difuzat de exemplu, pastreaza ziarul in top 3 dupa Jurnalul National si Evenimentul Zilei, trendul este vizibil descendent in acest an, fara sa aven date pentru lunile iulie - august cand tirajele ziarelor asa zis serioase sunt de obicei in scadere.

Singurul castigator vizibil , deocamdata este Adevarul, cu o crestere de 45% in iunie fata de inceputul anului. Parca la un moment dat, Adevarul se relansase cu sloganul "De neoprit". Sa speram ca Adevarul, nu se va opri cu inserturile si ca nu va ramane la segmentul eterogen si care inca nu citeste ziarul, serios imbunatatit recent. Rezultatele sunt spectaculoase pana acum insa mai sunt lucruri de facut.

Nu mai inventati tarani festivi , vedeti cum e taranul real

2008-10-05T23:04:00.001-07:00

Interviu http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-4644457-vintila-mihailescu-spunem-suntem-tara-europeana-drept-dar-comportam-comunitate-rurala-din-fundul-dobrogei.htm?cfadac= de citit nu doar pentru a vedea parerea lui Vintila Mihailescu despre ceea ce auzim atat de des ca ar fi taranul "autentic" si ca tot vedem mereu tarani festivi in reclame. Mai mult : "exceptionalismul romanesc" ( numai noua ni se poate intampla, nu se putea intampla in alta parte), Romania in peisajul UE, confruntarea, "infruntarea" sau mai bine zis cearta - model al talk show-lui de succes. Daca va intrebati insa care este specificul romanului, Vintila Mihailesacu ne asigura ca neam de neamul nostru nu va gasi un raspuns la aceasta intrebare confuza :-))

Plasarea de mesaje in media ca metoda de PR este supraestimata

2008-10-05T22:29:00.000-07:00

Plasarea de mesaje in media ca metoda de PR este supraestimata , este parerea lui James Gruning, considerat unul dintre marii guru ai PR-ului, vorbind despre importanta abordarii strategice a disciplinei si despre PR ca mijloc de a responsabiliza organizatiile, venit in Romania sa participe la PR Award, http://www.praward.ro/. Interviul integral pe Hotnews
http://student.hotnews.ro/stiri-stiri-4639676-grunig-multe-dintre-campaniile-din-romania-sunt-doar-proiecte-frumoase.htm.

Marketing inovativ in asigurari

2008-09-30T06:50:00.000-07:00

Superba campanie a celor de la Pruhealth, companie britanica de asigurari de sanatate http://www.pruhealth.co.uk/ .

Intr-o competitie acerba si intr-o perioada nu tocmai roz a economiei britanice, Pruhealth si-a crescut rapid notorietatea si bunavointa potentialilor clienti printr-o campanie ingenioasa. Compania a tranformat obisnuitele bus-sheltere in automate cu eticheta "Help yourself!" si care servesc din minut in minut portocale proaspete.

Imagini chiar de la fata locului, din Londra, in statia Euston http://randomlondonthoughts.blogspot.com/2008/08/pru-health-insurance-ad.html.

Fiecare portocala are un sticker ce trimite la un site dedicat al companiei pe care oricine isi poate face un simpatic test de sanatate , obtine discounturi in domeniu si poate participa la o tombola cu premii.
https://www.pruhealth-o-meter.co.uk/

3 milioane de vizitatori la Ikea in primul an de functionare

2008-09-29T12:30:00.000-07:00

3 milioane de vizitatori si vanzari de aproape 100 de milioane de Euro in primul an de functionare http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-4568487-bilant-ikea-3-milioane-vizitatori-vinzari-100-milioane-euro-2-5-milioane-chiftelute-vindute.htm

20 000 - 50 000 maximum de spectatori pentru un film romanesc de succes

2008-09-29T04:06:00.000-07:00

Doar 20- 50 000 de spectatori este audienta la care poate spera un film romanesc de succes, bine promovat. Motivele sunt evidente: starea cinematografelor, lipsa unui sistem de promovare eficient, pirateria, descrise si in interviul cu Radu Muntean la lansarea ultimului sau film, in promovarea caruia s-a implicat personal.

http://agenda.liternet.ro/articol/7675/Iulia-Blaga-Radu-Muntean/Noi-facem-film-pentru-romani-iar-romanii-nu-mai-merg-la-cinema-Boogie.html.

Sa speram ca publicitatea vizibila ( si bine ...auzibilia) pentru Boogie, in comparatie cu alte filme romanesti il va duce catre pragul maxim.

Investitii si marketing profitabil la Allianz Tiriac

2008-09-29T02:39:00.001-07:00

Compania germana Allianz a intrat pe piata romaneasca acum 8 ani, platind 12 milioane de dolari pentru pachetul majoritar al actiunilor. Intre timp, valoarea investitiei a crescut de peste 40 de ori iar compania a devenit lider de piata. Daca s-ar hotari sa vanda, nemtii ar putea primi pana la 880 de milioane de Euro. http://www.zf.ro/zf-english/allianz-the-company-s-value-has-increased-significantly-3240091/

Lansare Ad Couture pe Money Channel

2008-09-29T01:47:00.000-07:00

In caz ca , la fel ca mine, nu ati vazut stirea
http://www.moneyline.ro/articol_23506/the_money_channel_lanseaza_adcouture.html.

Branding pe timp de criza

2008-09-28T22:28:00.000-07:00

Daca tot ne gandim cum ne afecteaza pe toti recesiunea, interesant de urmarit dezbaterile de pe Brand Channel pe acest subiect.

De la abordari optimiste , " Exista o multime de metode de a face branding cheltuind mai putin" , "Exista suficiente categorii de produs imune la recesiune", prin perspective mai putin vesele : "Recesiunea ne afecteaza pe toti", " Este un adevarat test pentru companii", " Foarte adesea neglijata insecuritatea pe care o aduce recesiunea in randul consumatorilor" pana la critici taioase la adresa brandingului in general.

http://www.brandchannel.com/forum.asp?bd_id=90

Cum sa lansezi un film pe Facebook

2008-09-25T00:12:00.000-07:00

Facebook lansat aplicatia "antisocialnetworking" pentru a lansa filmul "How to Lose Friends and Alienate People", la inceputul lui octombrie. Aplicatia le permite utilizatorilor sa isi insulte prietenii, sa le desfigureze pozele din profilul de utilizator, sa triseze la scrabble, pe scurt sa se comporte ca si protagonistul filmului Sidney Young, un jurnalist britanic care merge in UK , unde devine curand celebru pentru proastele maniere si smecheriile vulgare.

http://www.new.facebook.com/login.php?v=1.0&api_key=1fff3b1cb96f8ebb93a7ee0d7874cfc5&next=http%3A%2F%2Fwww.apphosts.co.uk%2Fhtlf%2Findex.php&canvas

Piata locala de branding - 5 milioane de Euro

2008-09-22T04:40:00.000-07:00

Firmele care se ocupa exclusiv de branding se pot numara pe degetele unui taietor de lemne ghinionist, spune foarte plastic Aneta Bogdan in interviul din Daily Business http://www.dailybusiness.ro/stiri-media-marketing/aneta-bogdan-pionieratul-branding-ului-in-romania-permite-celor-curajosi-experiente-unice-17258, estimand piata locala la maximum 5 mil. de Euro.

Unor profesionisti precum Aneta Bogdan, muncii lor de pionierat si apostolat, rezultatelor vizibile in construirea sau redefinirea unor branduri de succes li se datoreaza insa perspectiva cresterii acestei piete, impunerea unor standarde profesionale, educarea si "destelenirea" pietei ( ca sa citez acelasi interviu) si faptul ca incet incet, se apeleaza si la noi specialisti pentru proiecte de branding.

Mica publicitate se muta oline

2008-09-17T22:30:00.000-07:00

Odata cu cresterea nivelului de penetrare al internetului si al timpului petrecut online, se schimba evident si obiceiurile de consum legate de mica publicitate, cu toate avantajele evidente pe care le ofera publicitatea online fata de cea traditionala.

Cu toate acestea, multi publisheri sunt prinsi fara teme bine facute in ce priveste noul trend, rezultand in pierderi financiare si reduceri de posturi. Trustul Fairfax Media a redus 550 de joburi in Australia si in Noua Zeelanda, dupa o scadere de peste 4o% a vanzarilor de mica publicitate si o reducere drastica a numarului de anunturi de angajare dar si a celor din domeniul imobilar http://www.theaustralian.news.com.au/story/0,25197,24337029-13480,00.html.

Cine castiga pe seama lipsei de viziune si a unei strategii adecvate a acestori dinozauri media? In acest caz publisheri online inteligenti ca http://www.seek.com.au/. De prisos sa enumeram perdantii si castigatorii din Romania.

Scadere continua a tirajelor cotidenelor in Cehia

2008-09-17T22:13:00.000-07:00

Tirajul mediu vandut al ziarelor din Cehia a scazut cu 7,4%, la aprox. 1 milion jumatate de exemplare ( doare cele auditate, desigur), conform ultimelor date ale asociatiei publisherilor,
http://www.praguemonitor.com/en/418/czech_business/27764/, singurele cresteri fiind in cazul tabloidelor Aha Si Blesk cu 1,9 si respectiv 1,2%.

Piata de carte din Romania in 2008

2008-09-15T00:08:00.000-07:00

Un articol binevenit despre piata de carte din Romania in conditiile unei lipse de date si studii de piata in acest domeniu, o piata inca franata mult de lipsa unui sistem de distributie eficient.

http://www.zf.ro/companii/ce-afaceri-fac-cele-mai-mari-edituri-din-romania-in-comparatie-cu-competitorii-occidentali-3181546

15 exemple de guerilla marketing

2008-09-08T04:30:00.001-07:00

Foarte faine: http://www.bootstrappingblog.com/15-more-guerrilla-marketing-examples

Idei pentru promotii indraznete.

2008-09-08T01:15:00.000-07:00

Idei marete de promotii are toata lumea. Transformarea unei idei intr-o promotie de impact este
adevarata problema. In plus, bugetele sunt mititele. Contabililor si finantistilor nu le plac cheltuielile mari.

Michael Hedges povesteste cum incercase sa vada sefului o promotie ca tanar director de programe. Raspunsul sefului lui era intodeauna “Make it bigger” . Promotiile esueaza pentru ca nu sunt indraznete, spune, pe buna dreptate Mathieu Sibille, CEO al NRJ International .

Dezamagit de lipsa de interes a broadcasterilor din SUA in prezent fata de promotii, Michael Hedges descrie cateva promotii inteligente, indraznete si de succes din Europa.

Bauer Media, prin cele 22 de statii de radio din Marea Britanie, a creat un eveniment radio cu un impact de brand urias si cu o mare contributie sociala. Ideea a fost sa creeze o zi a copilului, pentru ca in Anglia nu exista nici o zi care sa marcheze formal un astfel de eveniment . Partenerul Bauer Media a fost filiala britanica a organizatiei "Salvati Copii" si a fost creata campania de strangere de fonduri “For The Kids Day” . Impactul a fost sporit de o abordare bazata pe creare de continut, interactiva, in care publicul a putut lua atitudine si au putut fi atarsi si implicati tinerii. Campania a durat 5 saptamani, generand acoperire mediatica in presa, TV si atragand atentia prim-ministrului Gordon Brown. Este important sa incerci sa inovezi , pentru ca ascultatorii sa astepte si sa isi doreasca sa asculte promotia si ea sa devina un element suplimentar si bine venit in mixul de programe, spunea la vremea respectiva directorul postului.

Daca unele promotii dau frisoane doar departamentului de contabilitate, promotia organizata de Radio Express din Slovacia si consursul "Un milion de bancnote" a provocat un soc la nivel national dandu-i insa in acelasi timp postulului o notorietate si o publicitate masiva.

Conceptul a devenit in scurt timp un format radio preferat si a obtinut implicit si sponsorizare de la o institutie financiara. Numere de bancnote, intregi sau partiale sunt citite in direct de catre DJ pentru a oferi potentialilor castigatori premii uriase. Provocand un adevarat scurt circuit pe piata monetara, Radio Express a ajuns la o cota de piata de 25% in Slovacia.

Articolul integral pe http://www.followthemedia.com/brands/ideas01092008.htm

Green marketing-ul inca fara standarde dar cu conferinta

2008-09-07T10:49:00.000-07:00

Green marketingul nu mai e doar un trend in Anglia ci o practica de afaceri pentru multe companii. Pe 18 octombrie, green marketingul va avea prima conferinta dedicata pentru a dezbate provocarile , oportunitatile si implicatii ale green marketingului, http://www.haymarketevents.com/conferenceDetail/278/green-marketing.

Incercarea si grija de a gasi solutii cat mai putin daunatoare penrtu mediu a modelat si schimbat semnificativ deja multe afaceri. Impactul tehnologiilor sau pur si simplu al ambalajelor asupra mediului, consecintele unor practici de marketing ( risipa de hartie la care asistam zilnic odata cu campaniile de dropmail ale hipermagazinelor, de exemplu) nu mai poate fi neglijat de catre marketeri. Care sunt alternativele unei companii de a-si face produsele mai "verzi" si prietenoase cu mediul ? Cat costa? Exista alternative fezabile? Care sunt consecintele si impactul unor astfel de alternative? Se pot comunica credibil mesajele unor companii atente la mediul inconjurator? Cum sa te asiguri ca mesajul va avea un impact maxim si va rezona cu consumatorii tai? Cateva isa intrebari la care conferinta promite sa raspunda.

Companiile sunt tot mai preocupate de subiect pentru ca exista o presiune din ce in ce mai mare din partea consumatorilor care vor asta. Standarde insa, pentru ce inseamna "green si eco products", nu par sa existe inca. Analiza celor de la Business Week ramane inca actuala http://www.businessweek.com/innovate/content/nov2007/id2007115_635845.htm?chan=innovation_innovation+++design_top+stories.

Pana se intampla conferinta si vom vedea in ce masura reusesc afacerile sa fie mai prietenoase cu mediul , un link la un articol pe tema http://marketingsuccess.tv/environmental-advice.

Lectii de marketing de la Barack Obama

2008-08-18T10:33:00.001-07:00

Foarte interesant articolul din Advertising Age http://adage.com/article?article_id=130254, cu o trecere in revistă a principalelor strategii de marketing ale candidatului la preşedinţia SUA, într-o reuşită campanie de marketing de masă în care "produsul" e la nivelul ambalajului. De aruncat o privire şi la "MYBO", site-ul lui Barack Obama http://www.barackobama.com/index_a.php , testimonialele celebritatilor sau aplicatia "Count Down to Change" http://www.apple.com/webapps/news/countdowntochange.html, un calendar care numără secundele până la alegeri.

Populatia Romaniei continua sa scada

2008-08-18T03:32:00.001-07:00

http://www.moneyline.ro/articol_22127/populatia_romaniei_a_continuat_sa_scada__desi_sporul_negativ_s_a_ameliorat_in_iunie.html

Numai cine nu munceste nu greseste

2008-08-17T23:13:00.000-07:00

Mc Donald's a cedat ispitei marketingului de tip social media cu platforma Big Mac Chant Off pe MySpace http://www.myspace.com/bigmacchant.

Succes mare, multe înscrieri, număr impresionant de vizualizări, doar ca Jason Harper, câştigătorul, s-a dovedit ulterior a fi fost infractor, cu 12 ani de închisoare pentru un jaf asupra ( sic) unui Mc Donald's în 1994, când avea doar 14 ani. Directorul de marketing al gigantului hamburgerilor se mulţumeşte să califice ca "interesant"cazul câştigătorului surpriză.

Bineînţeles, apar imediat criticile, cele mai vehemente punând anatema pe strategie în general. Când clienţii decid că social networking-ul este următoarea mare chestie în care o să se avânte, marketingul social devine antisocial , comentează George Parker în Brand Republic. http://community.brandrepublic.com/blogs/madscam/archive/2008/07/29/social-networking-goes-anti-social.aspx.

Ca marketer, îi înţeleg pe cei de la firma cu burgeri şi cartofi prăjiţi. Cum puteau să verifice trecutul participanţilor? Ce să fi făcut? Să-i fi retras premiul introducând drept criteriu de eligibilitate un cazier nepătat? De ce nu ar meria puţină glorie virtuală şi chiar şi un credit suplimentar, un fost infractor, minor la vremea condamnabilei fapte şi pe care şi-a ispăşit-o, ca un adult chiar , cu 12 ani de închisoare? Cu o atitudine clară ,tranşantă - e drept , foarte curajoasă într-o societate obsedată să fie comme il faut şi să nu supere pe nimeni - Mc Donald's ar fi putut avea chiar de câştigat: regele hamburgherilor îşi iartă şi premiază fostul atacator :-) Why not? Mult mai bine decât să te ascunzi în spatele unui cuvânt care nu spune nimic. Sau foarte bine, să-ţi ceri scuze ca s-ar putea crede că încurajezi astfel un comportament antisocial şi să explici ce şi de ce ai făcut. Uite cum mulţi vor înţelege că o campanie bună a fost de fapt doar o mare gafă şi că social networking-ul e o uriaşă prostie.

Prima campanie locala pe Twitter

2008-06-19T00:38:00.000-07:00

Iata ca lumea e deschisa si la noi: a demarat prima campanie locala care foloseste Twitter: http://www.standard.ro/articol_48649/campanie_locala_pe_twitter.html.

Ce-i nou la Cannes: targetingul contextual

2008-06-17T23:52:00.000-07:00

Targetingul contextual schimba modul in care se tranzactioneaza comunicarea - spune Nigel Morris , CEO la Isobar, una dintre cele mai importante retele globale de marketing digital la festivalul de publicitate de la Cannes Lions, dand ca exemplu campania realizata pentru Reebook prin site-ul http://www.goruneasy.com/RunEasy/, site care a reusit sa ocupe locul 3 in randul celor mai numeroase comunitati de pe Facebook.
Urmariti corespondenta de la Cannes la Business Standard http://www.standard.ro/articol_48673_178/brandurile_castigatoare__cele_care_spun_povesti.html,

Cu sau fara terase, fotbalul aduna audiente impresionante

2008-06-11T01:13:00.000-07:00

Sa speram ca EURO 2008 va repune pe tapet problema limitelor actualelor sisteme de masurare a audientei, resimtite de multa vreme de toate posturile TV. Oricum, cu sau fara terase, impresionante cifrele de pana acum http://comanescu.hotnews.ro/romania-franta-187-puncte-de-rating-dar-terasele.html.

Instrumente financiare si contabilicesti

2008-06-01T00:38:00.000-07:00

Explicatiii, fisiere excel si formule de calcul ale lichiditatii si nu numai

More Marketing Solutions

CIM Courses in Romania - Oxford College of Marketing

An nou cu probleme vechi

Publicitate si marketing digital

6 trenduri in social media pentru 2012

Calificarea ideala pentru practicienii si profesionistii in marketing si comunicare

CIM Courses in Romania - Oxford College of Marketing

More Marketing Solutions si-a facut blog nou

Competitia pentru viitor in reinventarea presei scrise

Despre segmentarea bine facuta

De ce nu mai cred in oportunitatile crizei

Topul audientelor site-urilor romanesti

Magazinul cu lectii de marketing

Lessons from the Recession in Romania and Changing Market Conditions

Nu, nimeni nu ma vrea

Marketing de frumos in strada Visarion

Costuri mici cu explozie intarziata

Cum sa marketezi politici sustenabile

After Hours: MOTZhours. La Green Hours

Promotiile: ce functioneaza si ce nu

Maine se merge la Ro New Media 2009

Veniturile a 4 din 10 romani au fost influentate negativ de criza

Marketing cu...filme

Statusul YM, Google si Skype pe post de reclama

Feriti-va de miturile social media

Greseli pe timp de criza

Ce-i datoreaza marketingul lui Darwin sau de ce sa nu va fie teama de competitie

10 imperative de marketing de criza de la Peter Fisk

Brand de tara romanesc: recuzita pentru cavalerul inexistent

Peter Fisk revine in Romania

14 milioane de spectatori la Orange Film

Atitudinea ca strategie de marketing

Studiu despre utilizarea Internetului in Romania

Marketingul de vin bun cu rabdare se face

Audienta meciului Romania Serbia

Resurse cu si despre branding

Marketingul este un instrument de a investi in cresterea unei afaceri

Declaratii pompoase si marketing zero

Conferinta pe strategii de marketing

Marketing pe Twitter

Dracula reloaded - marketing turistic made in Romania

Criza grabeste maturizarea pietei romanesti

Greierii produc de 5,5 din PIB. Daca sunt incurajati

Oferte de marketing criza

Romania va iesi din criza foarte sifonata si cel mai devreme in 2010

Criza creste miza

Abordare la 360 grade pentru campania ta digitala

Degeaba ai minuni daca n-ai si marketing

SWOT de industrie turistica pe timp de criza

Online-ul nu e ca printul

Cifrele nu sunt ce par a fi

Corriere della Sera isi rasfatza cititorii cu Coldplay

Si totusi..cartea (se) vinde.

Cifre de marketing inceput de criza: banci si datornici

Marketing in 2009

Solutii de criza de la Ogilvy

Creste audienta ziarelor online

Revigorarea traditiilor romanesti tine de marketing

Marketing pe timp de criza

Michael Porter despre paradoxurile crizei

O adevarata experienta turistica se construieste in timp

Mai usor cu reclama pe mobil

Finalistele Word of Mouth Marketing Awards

Bani din online dating - solutie de crestere a veniturilor pe timp de criza

Aceeasi panglica alt logo

Marketing inteligent de tabloid

Toamna audientele TV cresc si...scad

Cum sa inveti din greseli in marketing

Marketingul si directorii financiari fata in fata

Banca unor oameni intreprinzatori si a unui marketing inteligent

Vremea este mai periculoasa decat criza economica pentru industria modei

Relansare de cotidian economic in plina criza

Blogging campaign si buzz marketing de succes pentru HP

Cum schimba criza financiara obiceiuri de cumparare in Anglia

Crestere continua a marketingului direct in Romania

Toamna cresc audientele TV

Inserturile cresc tirajele ziarelor daca sunt facute bine

Nu mai inventati tarani festivi , vedeti cum e taranul real

Plasarea de mesaje in media ca metoda de PR este supraestimata

Marketing inovativ in asigurari